Curtea Constituțională a României a decis că Legea privind darea în plata nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executați silit și imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curții.
Astfel, CCR a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de Raiffeisen Bank. Dezbaterile au avut loc în ședinta publica din 11 octombrie, iar decizia a venit pe 27 octombrie. Motivarea CCR a fost publicată abia pe 12 ianuarie 2017, în Monitorul Oficial nr.35.
CCR a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de Raiffeisen Bank, la Judecătoria Sectorului 4, pe articolele 1 -alin. 3, art.3, art. 8- alin 8, art 10 si art.11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Debitorul, fost client Raiffeisen Bank, deja executat silit, a cerut instanței să-i șteargă datoria la bancă. În 2015, creditorul a vândut imobilul la licitație, iar împrumutatul a rămas cu datorii la bancă.
Prin decizia luată, Curtea Constituțională decide că Legea privind darea în plată nu are legătură cu acest caz. Mai precis, darea în plată nu se poate aplica pentru imobilele deja vândute de creditor, clienții executați silit neputând stinge astfel datoria totală.
Cum interpretează avocatul Gheorghe Piperea decizia definitivă venită de la CCR
Avocatul Gheorghe Piperea a comentat decizia CCR pe pagina personală de Facebook, spunând că „este o decizie de respingere a excepției și privește un caz concret și marginal”. Avocatul mai afirmă că decizia „nu are efecte erga omnes”.
„Asa că am decis să vă expun și aici părerea mea relativă la această decizie a CCR.
Așadar :
(i) nu e decizia așteptată de toată lumea, cea care evoca impreviziunea; pe asta trebuie să o mai așteptăm;
(ii) excepția a fost respinsă ca inadmisibilă, deci textul legal al art. 8 alin. 5 din Legea nr.77/2016 a rămas în vigoare;
(iii) CCR consideră că, în speță, Legea nr.77/2016 în întregul său, nu e aplicabilă, pentru că debitorul nu a făcut notificare, ci direct cerere de constatare a stingerii datoriei, motiv pentru care respinge excepția ca inadmisibilă;
(iv) CCR trece dincolo de obiectul sesizării (și face asta în mod nelegal) și constată că, pentru a fi aplicabilă Legea 77/2016, ar trebui ca debitorul să mai aibă încă în posesie bunul imobil, ceea ce, în cazul celui deja evacuat, este imposibil.
Întrucât decizia este de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, este evident că ea nu are efecte erga omnes, nefiind obligatorie pentru celelalte instanțe, ci numai la speță”, a explicat Gheorghe Piperea.
Clienții implicați în procesele de dare în plată, pe rol aflându-se peste 5.000 de dosare, așteaptă însă o altă motivare importantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia din 25 octombrie 2016, în care a admis în parte o sesizare a băncilor, care însă nu a fost încă motivată.
Este de menționat, totodată, că pe 18 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a României se va pronunța cu privire la constituționalitatea legii privind conversia creditelor în franci elvețieni la curs istoric.
