În ședința din data de astăzi, 17 iunie 2021, după amânări repetate, Curtea Constituțională, a decis cu unanimitate de voturi să admită excepția de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituționale dispoziţiile art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
Mai exact, joi, Curtea Constituțională a găsit neconstituțională o singură prevedere din Legea dării în plată ce vizează impreviziunea în cazul celor executați silit. De fapt, CCR spune că nu respectă criticile pe care tocmai le-a făcut în 2019. Este vorba despre cei care cer darea în plată, fiind executați silit, dar care după executarea imobilului ipotecat sunt în continuare urmăriți pentru datorii către bancă.
Totodată, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin.(3) și (3) ind.1, art.7 alin.(4) și (5) ind.1 din Legea nr.77/2016, precum și Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
„În argumentarea soluției de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016, cu modificările și completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reținut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr.731/2019. În aceste condiții, Curtea a constatat că art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curții Constituționale (Decizia nr.623/2016 și Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art.147 alin.(4) din Constituție. Totodată, s-a reținut și încălcarea art.1 alin.(5) și art.44 din Constituție, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019”, se arată în comunicatul de presă.
Legea dării în plată a fost adoptată, din nou în Parlament, dar a fost contestată de bănci. Legea privind darea în plată a unor imobile a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în 13 mai 2020
Anul trecut, Legea dării în plată nr. 77/2016 a fost modificată în Parlament, iar modificarea substanțială a fost adăugarea condiției de impreviziune.
Reamintim că în 29 aprilie 2020, Camera Deputaților modifica condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată, iar creșterea cu 52% a cursului va fi considerată impreviziune.
Deputaţii au introdus un amendament referitor la “impreviziune”, aspect menţionat în decizia Curții Constituționale.
Astfel, “reprezintă impreviziune: a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit; b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă”.
Proiectul impune noi prin care instanțele pot stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate (52%) pe o perioadă de cel puțin trei luni. Iar datele arată că în acest nou cadru se vor încadra atât creditele acordate de bănci în franci elvețieni, dar și unele imprumuturi în dolari sau euro. Analiștii economici consideră că noua formă, mai favorabilă debitorului, se vor înregista mai multe cereri de dare în plată.
Potrivit noii variante a legii dării în plată, reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele situații:
“a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;
b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă”.
Proiectul de lege a fost inițiat de către senatorul Daniel Zamfir, încă din 2016, dar legea avea o altă formă.
