Angajamentele privind reformele și consolidarea fiscală în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență și în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv reprezintă o ancoră puternică pentru economia românească, este de părere Ciprian Dascălu, Economistul-Șef de la BCR. În opinia sa, perspectivele de creștere economică sunt solide, bazate pe investițiile finanțate de fondurile europene și pe consumul susținut de condițiile încordate de pe piața forței de muncă. ”Având în vedere politicile monetare și fiscal stimulative la nivel global, este greu de prevăzut o criză economică. Desigur, lebedele negre nu se pot exclude”, subliniază Ciprian Dascălu, în cadrul unui interviu acordat publicației BankingNews. Previziunile luate în calcul pentru finalul anului viitor vizează un curs de 5,08 lei/euro, o inflație de 4,2% și o dobândă de politică monetară de 3%.
Majorarea dobânzilor, creșterea inflației, criza energiei, instabilitatea politică și agresivitatea valului al patrulea al pandemiei de coronavirus ne duc toate cu gândul la ideea că vom asista foarte curând la o criză financiară în România. Cât de solide sunt aceste temeri și care este percepția dumneavoastră față de iminența unei crize economice?
Majorarea ratelor de dobândă vine ca răspuns la presiunile inflaționiste care, într-o mare măsură, sunt rezultatul creșterilor la energie. Rămâne de văzut cât din acest puseu al prețurilor la energie și materii prime la nivel global va fi tranzitoriu și cât de mult se va materializa în efecte inflaționiste de runda a doua. Evoluțiile sunt la nivel global, iar componenta idiosincratică ține doar de timing-ul liberalizării prețurilor la energie în România. Băncile centrale vor fi puse în fața unui compromis dificil între a ține inflația în frâu și a nu frâna prea mult creșterea economică viitoare. Instabilitatea politică și valul patru al pandemiei sunt factori tranzitorii. Credem că angajamentele privind reformele și consolidarea fiscală în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență și în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv reprezintă o ancoră puternică. Având în vedere politicile monetare și fiscal stimulative la nivel global, este greu de prevăzut o criză economică. Desigur, lebedele negre nu se pot exclude.
Viziunile guvernamentale locale despre economia națională arată destul de bine, chiar optimiste. În oglindă, minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 octombrie 2021 ne dezvăluie un tablou sumbru, care prezintă numeroase incertitudini și riscuri, care pot da fiori reci pe șira spinării oricărui economist. Cum vă poziționați dumneavoastră pe acest subiect privind “măruntaiele” economiei și cum va arăta perioada următoare (ultimul trimestru din 2021 și primul trimestru din 2022) pentru economia românească per ansamblu?
Perspectivele de creștere economică sunt solide, bazate pe investițiile finanțate de fondurile europene și pe consumul susținut de condițiile încordate de pe piața forței de muncă. Desigur, exista și cele două importante dezechilibre gemene: de cont curent și bugetar a căror ajustare ține de recalibrarea politicii fiscale. Alte probleme pot apărea din lipsa de competitivitate ce derivă, printre altele, din infrastructura deficitară și serviciile de educație și sănătate publică mult inferioare mediei europene, toate probabil rezultatul lipsei sau amânării reformelor structurale. Pe termen foarte scurt, evoluția pandemiei este marea incertitudine. Pe termen scurt, configurația bugetului de stat pentru anul 2022 este de așteptat să aducă ceva mai multă lumină privind anul următor.
Ce estimări aveți pentru acest an în ceea ce privește dobânzile, inflația și cursul valutar? Care sunt calculele și așteptările privind evoluția acestor indicatori în 2022?
Estimăm rata inflatiei la 6.0% pentru finalul acestui an, presupunând o subvenționare a prețurilor de energie. Pentru sfârșitul anului 2022 avem o prognoza de inflație de 4.2%, cu o scădere mai pronunțată începând cu luna iulie datorită efectului statistic de bază. Ne așteptăm ca BNR să majoreze în noiembrie rata dobânzii de politică monetară la 2.00% și să continue ciclul de întărire monetară până la 3.00% în 2022. Ne așteptăm ca rata ROBOR la trei luni să se situeze peste rata cheie, pe medie, în linie cu diferențialul istoric. Vedem cursul EUR/RON la 4.98 pentru finalul acestui an și la 5.08 la sfârșitului anului viitor.
Care estimați că va fi evoluția prețurilor pe piața imobiliară în perioada următoare și cum vedeți apetitul românilor pentru domeniul rezidențial, vizibil în perioada pandemiei, care pare să fi schimbat preferințele locative?
Ne așteptăm la continuarea creșterii prețurilor imobiliare într-un ritm moderat, în linie cu ultimii ani. Este de remarcat faptul că prețurile bunurilor imobiliare în România au crescut mult mai lent față de țările din regiunea Europei Centrale și de Est în ultimii ani.
BCR organizează foarte multe cursuri de educație financiară, cursuri la care românii sunt învățați cum să-și administreze bugetul. Depășind studiile aprofundate în economie, cum își poate anticipa sau cum își poate calcula bugetul un om simplu, raportându-se la acești indicatori: inflație, dobândă și curs valutar?
În primul rând, e nevoie de organizarea cât mai riguroasă a bugetului personal, cu o analiză la fel de atentă a intrărilor și ieșirilor dintr-un buget de familie. Noi am propus aici structura 50/30/20, din care 50 reprezintă cheltuielile curente, 30% zona de dorințe și 20% cea de economisire, care nu ar trebui să lipsească din nicio familie. În acești 20%, noi propunem un mix de economisire & investiții, începând cu plasa de siguranță de 3 salarii, continuând cu asigurarea de viață, pensia facultativă și până la active de tipul obligațiunilor, fondurilor de investiții, acțiunilor și a produselor alternative, care, pe termen mediu și lung, ar trebui să asigure familiei randamente peste ratele de inflație.
Daca ar fi să alegeți un pilon de dezvoltare pentru economia românească, pe ce ați miza? Există țări care excelează la ceva. Noi de ce avem nevoie în acest moment pentru ca economia să funcționeze cu totul altfel?
Întâi cred că ar trebui să încercăm să recuperăm decalajele. Unul din ingredientele principale pentru creșterea prosperității este educația și aici avem decalaje importante de recuperat. Pentru a avea salarii mai mari, fără a crea dezechilibre, avem nevoie de o forță de muncă bine pregătită pentru a concura cu succes alte economii.
Este o utopie să credem că România ar putea deveni un etalon între țările din Europa de Sud – Est, un pol de stabilitate până la urmă și un partener strategic pentru țările puternice ale Uniunii Europene? Ce ne trage în jos și de ce avem nevoie pentru a deveni cu adevărat o economie atractivă?
România nu a dus niciodată lipsă de planuri, multe dintre ele bune. Din păcate, a lipsit implementarea consecventă a planurilor.
