Anul 2015 a inceput abrupt pentru sistemul bancar romanesc, 15 ianuarie fiind o zi neagra pentru romanii care au contractat credite in franci elvetieni. Momentul in care Banca Nationala a Elvetiei a anuntat ca a abandonat pragul de curs valutar de 1,2 franci elvetieni pentru un euro, in Romania, Banca Centrala a comunicat un curs de schimb valutar de 4,3287 RON/CHF, ceea ce insemna o crestere de 15% intr-o singura zi. Panica si disperare! Aceasta a fost starea de spirit in acele zile friguroase de ianuarie.
Au urmat decizii rapide de inghetare a cursului RON/CHF pentru a elibera clientii de povara aprecierii agresive a francului elvetian luate de bancile care aveau in portofoliu produse de finantare in aceasta moneda (Volksbank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Bancpost, Banca Romaneasca), proteste in strada ale clientilor beneficiari ai unor asemenea imprumuturi, dezbateri in Parlament si pe toate canalele media pentru identificarea unor solutii, chiar si legislative, pentru romanii care se confruntau cu aceasta problema si multa, multa ura.
Relatia clienti – banci, subrezita de-a lungul anilor, s-a desfasurat sub pragul de alarma in 2015, propunerile si dezbaterile cu teme populiste, cum ar fi darea in plata, conversia creditelor sau insolventa persoanelor fizice, tinand capul de afis pe tot parcursul anului trecut. Elemente descrise anterior, desprinse parca dintr-un tablou apocaliptic, sugereaza faptul ca romanii s-au aflat in razboi deschis cu bancile. Urmarind datele statistice privind evolutia economisirii si creditarii, situatia nu mai pare catastrofala, ba – din contra – alimenteaza ideea ca parteneriatul dintre cele doua tabere creste in intensitate.
Astfel, potrivit indicatorilor monetari comunicati de Banca Nationala a Romaniei, soldul creditelor in lei acordate populatiei s-a majorat anul trecut (raportul intre decembrie 2014 – decembrie 2015) cu 31,1%, pana la 52.629,5 milioane de lei. O parte importanta a acestor imprumuturi noi accesate sunt de fapt refinantarea/conversia creditelor in valuta (in special in franci elvetieni). Soldul creditelor in valuta destinate persoanelor fizice s-a diminuat in intervalul analizat cu 10,7%, pana la 55.330,7 milioane de lei. Dupa cum se poate observa, incet dar sigur, portofoliul de imprumuturi in moneda nationala se apropie de nivelul creditelor in valuta, in conditiile in care diferenta dintre cele doua tipuri de finantare era enorma inainte de debutul crizei financiare in Romania.
Un alt aspect important al statisticii BNR este reprezentata de evolutia pozitiva inregistrata de economiile populatiei. Astfel, depozitele in lei ale romanilor (persoane fizice) au crescut cu 6,4%, pana la 91.674,8 milioane de lei, la finalul anului trecut fata de 31 decembrie 2014. Acelasi trend a fost urmat si de depozitele in valuta ale populatiei, care s-au majorat in intervalul mentionat cu 6,3%, pana la 55.094,9 milioane de lei. Previzibil, romanii prefera economisirea in lei, care beneficiaza de dobanzi mai bune in comparatie cu depozitele in valuta.
Asa cum se poate observa din aceste cifre oficiale, care redau practic modul in care institutiile de credit s-au miscat pe parcursul anului 2015 in activitatea de economisire si cea de finantare, romanii nu au stat departe de banci.
