În lunile următoare, economia Franței va continua să aibă o performanță mai bună față de restul zonei euro, mai ales față de Germania. Ne așteptăm ca creșterea să atingă 1,2% în 2019 versus 1,3% conform ultimei actualizări a Băncii Franței.
Tendința pozitivă se datorează, în principal, următorilor patru factori: un puternic aflux de credite, o expunere internațională mai scăzută, stimulente fiscale și o mai bună încredere a gospodăriilor.
Creditarea rămâne un factor determinant cheie ce alimentează economia, la fel ca în anii trecuți. Media mobilă pe 3 luni a creșterii împrumuturilor bancare se apropie de vârful său post-criză, la 5,3% de la an la an în luna mai. Dacă ne uităm la afluxul de credite noi, care devansează economia cu 9-12 luni și este, deci, un indicator important al creșterii PIB, perspectiva este, de asemenea, bună.
Pe baza modelului dezvoltat de noi, afluxul de credite noi a atins 1,32% din PIB în T1 2019, care este cu mult peste media din eurozonă, la 0,47%, și mai mare decât în Germania, unde se situa la 0,41%. După cum se poate vedea în graficul de mai jos, impulsul noilor credite este corelat în foarte mare măsură cu studiul comercial INSEE, care este, în sine, unul dintre cei mai fiabili indicatori principali ai PIB-ului Franței. (R^0,90). Studiul este bine orientat, evoluând pozitiv la 105,9 în T2 2019, confirmându-ne opinia pozitivă macroeconomică pentru economia franceză pe termen scurt și mediu.
Franța este mai puțin expusă decât Germania la tendința de creștere negativă a comerțului global, încetinirea din China și la criza creditelor din Turcia.
Stimulentele fiscale de aproape 10 miliarde de dolari, ca răspuns la protestele Vestelor Galbene, alături de reducerile de impozite de 5 miliarde, au crescut consumul. Deși unele au fost direcționate, așa cum se întâmplă de obicei în Franța, către economii preventive, acestea vor servi drept amortizor în 2020, atunci când deteriorarea preconizată a situației internaționale va avea un impact mai puternic asupra economiei franceze.
Gospodăriile sunt ușor mai încrezătoare în ceea ce privește viitorul. Pe baza celui mai recent sondaj INSEE legat de încrederea consumatorilor, din iunie, doar 16% dintre respondenți au declarat că le e teamă că riscă să intre în șomaj în următoarele doisprezece luni față de vârful atins în ianuarie trecut, de 32%.
