Mult așteptata motivare a Curții Constituționale, prin care instituția și-a explicat sentința privind „darea în plată”, a venit cu multe clarificări, dar, inevitabil, a dat naștere și multor interpretări.
Publicația online www.BankingNews.ro a stat e vorbă atât cu actori ai pieței bancare, cât și cu avocați care au reprezentat în ultima vreme clienții, pentru a vedea cum interpretează motivarea CCR.
Bancherii atrag atenția că motivarea Curții Constituționale face o distincție clară între românii ce nu mai pot achita creditele și cei care nu mai vor să plătească, acordând dreptul de a da în plată primilor. Astfel, CCR a introdus pentru cei care dau în plată condiția impreviziunii, ce presupune apariția unui eveniment neprevăzut după momentul acordării creditului, care a făcut imposibilă rambursarea acestuia. Prin urmare, vor putea beneficia de darea în plată doar aceia care, din cauza circumstanțelor neprevăzute, nu au mai putut achita creditele.
Pe de altă parte, marele câștig al clienților bancari, prin decizia CCR, este că darea în plată se poate aplica retroactiv, deci și contractelor de credit încheiate înainte de apariția normei. Însă, recunosc avocații clienților, procedura va deveni de acum mult mai complexă și va fi mult de lucru la pregătirea dosarelor. În prezent, pe rolul instanțelor se află peste 5.000 de dosare privind darea în plată.
Bancheri: Legea se va aplica doar celor care nu mai pot plăti
Practic, prin introducerea condiției impreviziunii, greutatea deciziei privind notificările de dare în plată este mutată de pe umerii bancherilor pe cei ai instanțelor. Stabilirea condițiilor de impreviziune va fi lăsată la latitudinea instanțelor. Altfel spus, judecătorul va fi cel care va decide dacă respectivul client are sau nu motive să susțină că nu mai poate plăti creditul, iar câștig de cauză vor avea cu precădere cazurile sociale.
„Principala implicaţie pe care o va avea decizia Curţii Constituţionale pentru clienţii care vor să beneficieze de legea dării în plata este aceea că, în cazul în care clientul şi instituţia de credit nu ajung la un acord cu privire la preluarea imobilului, instanţele de judecată vor fi cele care vor decide dacă şi cum se va aplică legea dării în plata, analizând în ce măsură în executarea respectivului contract a intervenit impreviziunea. Implicarea instanţelor se va putea face fie în cadrul contestaţiei făcute de către instituţia de credit, fie în cadrul acţiunii în constatare formulate de către debitor”, a comentat pentru www.BankingNews.ro Daniel Nicolaescu, directorul juridic al Raiffeisen Bank.
Potrivit acestuia, „fiecare caz în parte va fi analizat de către instanţele de judecată pentru a se stabili dacă într-adevăr se poate aprecia că a intervenit impreviziunea”. La ce anume vor fi atenți judectorii când vor decide dacă debitorul care a făcut notificare poate da în plată?
Daniel Nicolaescu, directorul juridic al Raiffeisen Bank: „Instanţele vor analiza atât îndeplinirea unor condiţii cu caracter obiectiv, cât şi a unora cu caracter subiectiv. Altfel spus, aşa după cum Curtea Constituţională a subliniat în motivarea decizie sale, legea se va aplica doar acelor debitori care nu mai pot să plătească şi nu şi celor care nu mai vor să plătescă”.
Avocați: Avem o nouă lege a dării în plată. Procedura se complică, impreviziunea va trebui demonstrată cu martori.
De cealaltă parte, avocații consultați de www.BankingNews.ro recunosc că prin decizia CCR, legea dării în plată a fost practic completată, rezultând un act normativ mai complex.
În opinia avocatului Adrian Cuculis, CCR a rescris practic legea dării în plată, prin introducerea condiției impreviziunii. „Avem o nouă lege a dării în plata. Legea 77/2016 a fost modificată în aşa fel încât la cele 4 condiţii esenţiale s-a mai adăugat o condiţie esenţială şi anume dovedirea impreviziunii, altfel legea nu poate funcţiona! Prin urmare, o asemenea interpretare îi va obliga pe debitorii interesaţi de darea în plata, să aducă dovezi suplimentare, că supra riscul contractului a intervenit şi continuarea acestuia este mult prea împovărătoare pentru debitor”.
Procesele în instanță vor decurge mai greu, avocații și clienții având de dovedit că se îndeplinește noua condiție, a impreviziunii. Însă, marele câștig al debitorilor este că legea se aplică și contractelor încheiate anterior apariției normei, dar și a noului Cod Civil, care a introdus pentru prima oară ideea de impreviziune.
„Cu siguranţă, ca urmare a deciziei CCR cauzele ce privesc darea în plată vor avea un grad de complexitate ridicat, fiind necesare apărări noi şi administrarea unui probatoriu suplimentar. Marele câştig în acest moment pentru cei aflaţi în proces, este faptul că decizia CCR a eliminat foarte multe interpretări, prezente în deciziile date de instanţe până la această dată, că de exemplu aplicarea legii în timp. Legea nu retroactivează, această urmând a se aplica şi contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil”, susține avocatul Alexandra Burada.
În plus, „odată cu obligativitatea verificării condiţiilor impreviziunii, probatoriul va deveni mult mai complex, vor fi necesar de a fi administrate şi alte tipuri de probe, precum interogatorii, proba cu martori, cercetare la faţă locului şi, pe cale de consecinţă, numărul termenelor de judecată va creşte, costurile unui proces vor creşte şi durata totală va creşte, de asemenea”, este de părere la rândul său Raluca Comănescu, Avocat Partener la Grecu și Asociații.
„Primele soluţii date de instanţele de judecată în acest tip de proces vor crea fundament al celor ce urmează a fi pronunţate în toată ţară întrucât practică se încearcă a fi totuşi unitară. Dacă vor există multe hotărâri contradictorii de acelaşi gen, acestea vor stârni noi dezbateri şi noi controverse în rândul publicului consummator”, a mai comentat aceasta.
Clienții și băncile mai au o posibilitate de negociere
Pe de altă parte, atrag atenția avocații, CCR lasă și o cale de mijloc pentru clienți și bănci: aceea de a renegocia contractul de credit, ca urmare a schimbării condițiilor de piață. Avantajul clientului este că poate păstra imobilul, iar al băncii că își recuperează creditul, chiar la un cost mai mic. Avocatul Alexandra Burada explică ce perspective creează decizia CCR.
„Cei care au făcut notificare şi se află în acest moment în litigiu cu creditorii, au posibilitatea de a solicita, prin intermediul instanţelor de judecată, readaptarea contractului de credit sau cu alte cuvinte beneficiază de posibilitatea de a încerca o negociere finală cu creditorul”, a comentat aceasta.
„Numărul de notificări de dare în plată va scădea”
Raluca Comănescu, Avocat Partener la Grecu și Asociații: „Având în vedere faptul că prin decizia să, CCR impune şi obligativitatea negocierilor prealabile, apreciez că numărul de notificări va scădea, întrucât debitorii care doreau exclusiv să beneficieze de o desfiinţare a contractului şi care nu se regăsesc în situaţia aplicabilităţii condiţiilor impreviziunii, nu au şanse de a obţine condiţii mai favorabile în urmă unei astfel de negocieri”.
Aceasta își argumentează poziția susținând că „banca nu are nici logistică şi nici aptitudinea propriu-zisă de a verifică starea financiară a fiecărui debitor pentru ca, ulterior, să ofere un preţ mai mic al contractului şi, ca o consecinţă, să nu se mai depună o cerere de chemare în judecată. Acest tip de cercetare nu se poate realiza decât de către instanţele de judecată investite să judece o astfel de cerere, drept urmare un debitor minim diligent îşi va analiza el însuşi şansele reale de reuşită şi va decide în consecinţă oportunitatea depunerii notificării de dare în plata”.
Avocatul este de părere că „proporţional cu numărul de notificări de dare în plată, va scădea şi numărul cererilor de chemare în judecată şi nu doar că o condiţie prealabilă obligatorie pe care o reprezenta notificarea, conform dispoziţiilor art. 5 alin. 1 din Legea 77/2016 privind darea în plata, ci şi ca urmare a faptului că obligaţia de verificare a îndeplinirii condiţiilor impreviziunii de către instanţele de judecată investite cu soluţionarea unor astfel de cauze, va putea conduce la o soluţie nefavorabilă”.
Avantajele impreviziunii: sentințe mai sigure
Deși procesele de dare în plată vor fi mai greu de pregătit, băncile nu vor putea refuza clienții dacă sunt îndeplinite condițiile de impreviziune, consideră avocații care au răspuns pentru publicația online www.BankingNews.ro.
„Sunt de părere că rata de succes a cererilor de dare în plata va fi influenţată pozitiv. Debitorii de bună-credinţă care îndeplinesc condiţiile de admisibilitate şi care îndeplinesc criteriile impreviziunii, nu au de ce se teme. Orice acţiune de acest tip trebuie însă realizată riguros, cu respectarea tuturor condiţiilor de formă şi de fond, fiind evident că orice superficialitate în gestionarea solicitării va fi speculată de creditorul notificat. Sperăm că anumiţi creditori care au aşteptat validarea legii de către CCR, îşi vor modifica abordarea în sensul acceptării notificării de dare în plata, fără a mai recurge la calea contestaţiei, în mod neîntemeiat”, a comentat avocata Alexandra Burada.
„Avem un element nou de dovedit, mai mult de lucru în fiecare dosar, mai multe drumuri pentru debitor la instanţa, poate creşterea numărului de probe pe care putem şi le vom propune în instanţa. Putem discuta în schimb de o siguranţă a hotărârii,din moment ce instanţa respinge contestaţia băncii, constantand impreviziunea, cu greu băncile,recuperatorii, ifn-urile, vor mai putea să întoarcă hotărârea în apel”, a spus la rândul său avocatul Adrian Cuculis.
Ce ar putea fi considerată impreviziune
Notificările de dare în plată care au ajuns în instanță vor trebui reinstrumentate, pentru a corespunde noilor cerințe, formulate de CCR.
„Aşteptăm acum să fie repuse pe rolul instanţelor de judecată, cele peste 5000 de litigii, iar strategia va trebui îmbunătăţită”, a comentat avocatul Adrian Cuculis.
Stabilirea impreviziunii rămâne la latitudinea judecătorilor. Avocații vor adăuga la dosare, pentru a dovedi impreviziunea, atât condiții care țin de schimbarea statutului financiar al debitorului, cât și de schimbarea condițiilor de piață.
Potrivit lui Adrian Cuculis, fiecare debitor trebuie „să se pregătească cu dovezi, fie că şi-au pierdut locul de muncă, diminuare de salariu, fie că una dintre părţile ce contribuiau la contract a decedat, a intervenit un nou membru în familie, etc. Cei care vor putea să facă dovadă mult mai lesne sunt debitorii în valută, aceştia vor avea un prim element ce se va referi la aprecierea excesivă a valutei”.
