Consiliul Fiscal lansează un nou avertisment în ceea ce privește datoria publică. România ar putea ajunge în pragul unei noi crize economice, spun economiștii.
„Datoria publică are un rol important, în literatură sunt determinate diverse praguri peste care datoria publică devine deja negativă pentru creşterea economică. Pentru România, BNR are o estimare de 40 şi 45%, ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte tare. Suntem din păcate foarte aproape de acest prag”, a susținut astăzi Ionuț Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
„Dacă ne uităm la cum a evoluat datoria publică în România, ea a crescut foarte mult în perioada crizei, cum era absolut inevitabil. Suntem încă în comparaţie cu statele europene, semnificativ mai jos decât media europeană, însă trebuie să precizăm un lucru: acest 60% datorie publică, criteriu de la Maastricht, nu trebuie să fie un reper pentru noi în faza noastră de dezvoltare. La nivelul nostru de dezvoltare economică, 60% din PIB ar fi mult prea mult, în condiţiile în care constrângerea cea mai importantă este legată de faptul că nu ar avea cine să cumpere, să finanţeze o asemenea datorie publică, întrucât datele arată că deja sistemul bancar local este supraexpus pe titluri de stat.”
Datoria publică indică risc de recesiune. Ce spun specialiștii
În acest moment este tot mai vizibil un risc de criză, este foarte probabil ca România să nu atingă ținta de defict bugetar. Mai mult, este posibil ca guvernul să fie obligat să adopete unele masuri de austeritate, afirmă unii analiști economici.
Deja unele semnale sunt prezente în piață, guvernanții au decis înghețarea angajărilor – 4000 de posturi dispar din sistem.
Finanțiștii reamintesc că piața nu se poate baza exclusiv pe consum, neglijând investițiile, ele fiind motorul economic al unei țări.
Optimisumul guvernanților fluturat în acest an începe să producă efecte negative pe piața economică.
„România a mai făcut o greșeală. Când economia creștea, noi nu plăteam datorii, continuam să ne împrumutăm, este părerea profesorul de economie Cristian Păun, ASE
„Noi ne-am împrumutat public ca să creștem cheltuielile guvernamentale. A crescut PIB-ul, a crescut și datoria. Și raportându-ne noi la PIB -ul ăsta umflat spunem că nu s-a întamplat mare lucru cu datoria publică. Dacă ne uitam ca procent din PIB. Dar dacă ne uitam la volumul datoriei publice, întradevăr vedem lucruri care să ne îngrijoreze.
Daca vine criza, ne prăbușim pentru că acum pornim de la o datorie publică mult mai mare față de 2008-2009”, a explicat la Digi24 profesorul de economie Cristian Păun.
„România a mai făcut o greșeală. Când economia creștea, noi nu plăteam datorii, continuam să ne împrumutăm.
Asta inseamnă că dacă vom apela din nou la creditorii externi vom întâmpina greutăți, costuri mult mai mari, ne vom împrumuta mai scump. Noi prin toată acumularea asta de datorie, acumulam și alte cheltuieli, și mă refer la dobânzi”, mai explică profesorul Păun.
Potrivit specialistilor, România stă prost la investiții publice. O problemă este și lipsa cofinanțărilor venite din partea UE. Noi cotizăm la UE, dăm bani, dar nu ne folosim de acești bani pentru a finanța investițiile atât de mult așteptate de români.
Investiţiile publice au scăzut foarte mult în ultima perioadă, la 2,6% în 2017, iar media europeană este la 2,7%.
„Suntem, practic, cu investiţiile publice la nivelul la care eram înainte de a adera la Uniunea Europeană, ca şi cum nu am avea fonduri europene alocate şi am avea investiţii publice foarte reduse, ceea ce nu poate fi sustenabil”, afirmă Ionuţ Dumitru.
Aceste riscuri sesizate de economiști pe tot parcursul anului aduc în discuție, din nou, o nouă criză economică.
Bate vânt de criză în România
Cu aceste contexte în jur, Cristian Păun spune că „după boom, vine și recesiunea. Întotdeauna, e cicilic. Mai pot să spun că România a crescut foarte mult, nenatural de mult, ceea ce înseamnă că prăbușirea va fi nenatural de mare, față de vecinii din jur și ar trebui să ne pregătim pentru c[ am intrat, pe cifre vorbind, în faza finală a ciclului economic pozitiv”.
