În contextul în care noua directivă privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive) va intra în vigoare anul viitor, Deloitte România împreună cu Reff & Asociații, societatea de avocați reprezentând Deloitte Legal în România, a efectuat un sondaj, în august și septembrie anul acesta, în rândul instituțiilor de credit, companiilor fintech și comercianților, pentru a le afla opiniile și modul în care intenționează să răspundă provocărilor ridicate de această schimbare, atât din perspectivă strategică cât și din perspectiva conformării la noua legislație.
Peste 20 de bănci, inclusiv toate băncile mari din România, au participat la sondaj, astfel că rezultatele oferă o privire reprezentativă asupra impactului PSD 2 asupra pieței bancare din România. Sondajul a fost realizat cu sprijinul Asociației de Plăți Electronice din România (APERO).
„Sondajul nostru a evidențiat faptul că băncile din România sunt cu un pas în urma celor din Vestul Europei și în urma altor țări din Europa Centrală și de Est în ce privește implementarea PSD 2. Una din cauzele acestei întârzieri ar putea fi lipsa de claritate în ce privește cadrul legal prin care va fi transpusă directiva la nivel național și, de asemenea, apetitul scăzut al băncilor locale, având în vedere că România este o țară în care predomină în continuare plățile în numerar. În ciuda acestei întârzieri, credem că PSD 2 va aduce schimbări semnificative în mediul bancar în următorii doi-trei ani”, a spus Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc și reglementare Deloitte România.
Andrei Burz-Pînzaru, managing partner Reff & Asociații, a adăugat: “Sondajul a arătat că principalele preocupări ale băncilor legate de implementarea PSD 2 sunt securitatea, accesul terților la informațiile privind conturile bancare administrate de bănci și răspunderea ce le revine acestora sub noua directivă, peste 30% din respondeți arătându-se preocupați de aceste teme. Împărtășim aceleași ingrijorări, mai ales având în vedere că reglementările europene publicate până acum nu au oferit suficientă claritate asupra acestor probleme, iar pe de altă parte în România proiectul de lege care transpune directiva nu a fost încă publicat. În opinia noastră, consultanța juridică calificată care satisface cerințele de business, dar totodată asigura conformitatea cu GDPR și PSD 2 va fi esențială în vederea implementării cu succes a proiectelor privind PSD 2 „.
Concluzii ale sondajului în România
* În linie cu tendințele europene, instituțiile de credit din România privesc PSD 2 ca pe o oportunitate, chiar dacă cu mai puțin optimism, dat fiind mediul local dominat de plăți în numerar
* Industria bancară din România are o mică întârziere în implementarea PSD 2 comparativ cu Vestul Europei și cu țările mai dezvoltate din Europa Centrală și de Est (Polonia, Cehia), având în vedere că peste 50% din respondenții din România au spus că nu au început încă implementarea sau sunt încă în faza de analiză/implementare incipientă. În opinia noastră, acest lucru poate fi explicat și prin întârzierea transpunerii PSD 2 în legislația națională.
* În ciuda acestei întârzieri, băncile aflate în top par să fie într-un stadiu mai avansat de implementare a directivei, ceea ce arată că sectorul bancar românesc funcționează în două viteze.
* Din perspectivă strategică, cu toate că o mare parte a respondenților a întocmit o evaluare privind impactul PSD 2 asupra activității instituției de credit, marea majoritatea a băncilor din România nu și-au cristalizat incă un model de afaceri în lumina noilor reglementări.
* În ceea ce privește impactul PSD 2 asupra veniturilor, instituțiile de credit din România sunt relativ optimiste: aproape 50% consideră că impactul va fi neutru sau ușor pozitiv, în timp ce cealaltă jumătate nu și-a făcut încă o evaluare a impactului asupra veniturilor. Aceste rezultate susțin faptul că până acum PSD 2 nu a reprezentat o prioritate pentru o parte a industriei bancare.
* Băncile românești percep companiile fintech consacrate, băncile de top, precum și noile bănci digitale interesate de piața locală drept principala amenințare competitivă pe care o aduce PSD 2. Explicația acestor rezultate poate fi faptul că intrarea pe piața serviciilor financiare cu succes presupune anumite resurse financiare, precum și o cultură a conformității.
* În ce privește orizontul de timp în care PSD 2 va impacta piața bancară din România, similar tendinței din UE, majoritatea consideră că PSD2 va genera o competiție semnificativă în următorii doi-trei ani.
Cu privire la provocările aduse de PSD 2, piața locală este mai preocupată de securitate decât de asigurarea unei experiențe facile utilizatorului. Majoritatea respondeților din România și-au exprimat următoarele preocupări:
* Consimțământul utilizatorul și autentificarea terților, precum și securitatea;
* Asigurarea conectivității noilor tehnologii cu sistemele back-end (30% din respondenți și-au declarat preocuparea în legătură cu acest subiect);
* Construirea unei infrastructuri API (interfeţe către aplicaţiile interne) (30% din respondenți s-au declarat preocupați);
* Alocarea răspunderii în cadrul noului sistem ce permite accesul terților la datele bancare ale clienților.
Sondajul a fost o inițiativă mai largă a Deloitte, derulându-se în 18 țări din Europa, în 115 birouri Deloitte. Majoritatea instituțiilor de credit abordate au fost bănci cu focus predominant în retail, un număr limitat fiind centrate pe zona corporativă sau instituțională. Rolurile respondenților au variat, cele mai frecvente poziții fiind acelea de coordonatori (heads of) ai unor linii de business, dar și coordonatori ai programelor PSD 2 și project manageri.
PSD 2 va permite oricărui furnizor extern de servicii financiare să se conecteze la sistemele bancare, astfel că plățile online și piața serviciilor de informaţii cu privire la conturi se va deschide pentru noii actori ai acestei piete, punând capăt monopolului pe care sectorul bancar l-a deținut asupra conturilor consumatorilor și asupra tranzacțiilor privind plățile. Scopul PSD 2 este acela de a crește concurența în statele membre UE prin promovarea inovației, deschizând astfel piața bancară către furnizorii terți care nu sunt supuși aceluiași grad de reglementare (TPP), precum și către companiile FinTech. Un element important al acestei reglementări este acela că băncile vor fi obligate să-și deschidă platformele prin intermediul așa-numitelor API (interfeţe către aplicaţiile interne) pentru a permite terților accesul la date până acum privilegiate și a le permite inițierea de plăți în numele consumatorilor.
