Efervescența generată în ultimele luni pe subiectul implementării celei de-a doua Directive a Serviciilor de Plăți (PSD2) a fost de bun augur pentru actorii trandiționali din industria plăților electronice, preocuparea acestora pentru a identifica noi abordări care să le permită consolidarea portofoliului de clienți fiind una evidentă.
În tot acest proces, seducția asimilării noilor modele de business (Payment Initiator Service Provider PISP și Account Information Service Provider AISP) în oferta deja consacrată a serviciilor bancare este cât se poate de concretă și naturală. Din acest punct de vedere, atenția pare să se îndrepte preponderent către modelul de Account Information Service Provider (AISP) în care majoritatea actorilor văd o valoare adaugată imediată și un potențial diferențiator.
Modelul este cu atât mai tentant cu cât, chiar din perspectiva Directivei, condițiile care trebuie să fie îndeplinite fac acest model să fie mai accesibil pe termen scurt. Se cunoaște deja că rolul de AISP nu va presupune o autorizare suplimentară, ci doar înregistrarea acestui tip de activitate la Banca Națională a României, iar în ceea ce privește partea operațională o bună parte dintre cerințele cuprinse în corpul PSD2 sunt deja îndeplinite de către bănci, singura care va necesita o atenție suplimentară fiind obligativitatea construirii unui plan de afaceri care să includă un buget estimativ pe primele trei exerciții financiare care să demonstreze că solicitantul poate folosi sistemele, resursele și procedurile adecvate și proporționale necesare pentru o bună funcționare. Cunoscute fiind toate acestea nu va fi o surpriză dacă în ianuarie 2018 vom vedea o bună parte dintre băncile din sistem depunând documentația pentru asumarea rolului de Account Information Service Provider (AISP).
Din perspectivă tehnică, lucrurile au încă o doză însemnată de incertitudine datorată pe de o parte întârzierilor apărute în procesul de definitivare a reglementărilor privind standardele tehnice (RTS) și, pe de altă parte, de caracterul eterogen al pieței din România. Stadiul de pregătire al actorilor existenți este divers, însă trendul este ca fiecare dintre ei să definitiveze în perioada următoare structura serviciilor web (API) pe care PSD2 le menționează.
Perspectiva legală a transpunerii PSD în legislația locală se prefigurează tot mai mult a fi o transpunere de tipul copy-paste în care variațiunile vor fi unele minore. Chiar și așa, trebuie ținut cont că prevederile directivei presupun doar un minim obligatoriu față de care fiecare țară, prin organele desemnate ca și autorități de implementare, va putea conveni pentru solicitarea de elemente suplimentare. Se simte nevoia unei legislații secundare care să menționeze cu claritate care sunt condițiile care vor trebui îndeplinite atât de către actorii tradiționali cât și de către noii veniți.
Autoritățile de reglementare și implementare, respectiv Banca Națională a României și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor vor trebui să lucreze îndeaproape cu industria astfel încât normele de legislație secundară să creeze condițiile pentru o mai bună și mai sigură experiență a clienților.
Dacă încercăm să cuprindem într-un singur cuvânt evoluția lucrurilor de până acum din perspectiva implementării PSD2 acesta este, fără doar și poate, COMPLIANCE. Este greu de spus dacă din perspectiva inovării implementarea PSD2 va aduce noutăți semnificative în materie de experiență a clientului. Modificările aduse de PSD2 vor deveni destul de repede “busines as usual”. astfel că potențialul de diferențiere se va disipa destul de repede aducând jucătorii cam în aceleași poziții cum erau înainte.
Are Inovația nevoie de mai mult spațiu și de un cadru mai generos pentru a genera un salt vizibil în materie de experiență a clientului. Este foarte posibil!
Pentru industria de plăți, INNOVATION nu poate fi legat doar de Direcția a doua a Serviciilor de Plăți! Inovarea va veni dintr-o abordare mai largă în care PSD2, GDPR și eIDAS vor pava împreună pe suportul tehnologiei drumul pentru transformarea bankingului tradițional în banking digital. De capacitatea fiecărui jucător de a îmbina într-o formă armonioasă și prietenoasă toate aceste schimbări va depinde locul pe care fiecare îl va avea în piață. De această abilitate de a găsi rețeta cea mai bună va depinde satisfacția clienților și fidelizarea lor.
În tot acest context, receptivitatea autorităților la propunerile mediului de afaceri va fi foarte importantă. O abordare constructivă din partea acestora și urgentarea adoptării măsurilor legislative, care să ușureze crearea infrastructurii digitale și să stimuleze educația digitală a oamenilor, vor fi putea fi un foarte puternic catalizator. Experiența tuturor țărilor europene ne arată că avantajul competitiv pe care unele companii și țări l-au câștigat deja în consolidarea climatului digital a avut la bază un suport real din partea organelor de reglementare.
Această OPINIE, semnată de George Anghel, Director Executiv Asociația de Plăți Electronice din România (A.P.E.R.O.), a apărut în cadrul Numărului 3 al Revistei BankingNews.
