Dupa publicarea testelor de stres au aparut si reactiile bancilor. O singura idee se desprinde: toate bancile sunt „performante”, „peste cerintele impuse de testele de stres” ale BCE. Curg in comunicatele de presa frazele optimiste: Veneto, NBG, Piraeus, toate sunt pozitive. De ce? Evaluarea a fost efectuata dupa rezultatele de la finalul anului trecut, iar unele banci
si-au corectat deja situatia pe parcursul acestui an, astfel ca nu au nevoie de capital suplimentar.
Iata ce spun bancile: National Bank of Greece (NBG), actionarul majoritar al Banca Romaneasca, spune ca se va plasa substantial peste pragul minim impus de reglementatorul european in ultimele teste de stres, dupa aplicarea planului de restructurare. Oficialii bancii sustin ca au luat deja masuri pentru cresterea ratei capitalului de rang I inca de dinainte de publicarea rezultatelor, dupa adoptarea unui plan de restructurare – care include si vanzarea subsidiarei locale, Banca Romaneasca. Deficitul de 900 de milioane de euro relevat de testul de stres nu include masurile anuntate de catre banca si aprobate in acest an. Vanzarea activelor si capitalul suplimentar atras de la actionari ar urma sa ridice rata capitalului la 8,9%, in conditiile unui scenariu advers, peste limita minima de 5,5%. Piraeus Bank se afla peste cerintele impuse de testele de stres, derulate de Banca Central Europeana, dupa majorarea capitalului din aprilie 2014 si rascumpararea actiunilor preferentiale ale statului grec, din mai 2014, anunta banca. „Exercitiul a fost efectuat luand in considerare pe de o parte bilantul de la 31 decembrie 2013 (‘Bilantul static”), iar pe de alta parte planul de restructurare al Bancii Piraeus (‘Bilantul dinamic”). Ambele bilanturi au fost testate in conditii de stres, conform unui scenariu de baza, respectiv a unui scenariu ‘advers”. In cadrul abordarii Bilantului Dinamic, Piraeus Bank a inregistrat o rata a Fondurilor Proprii de Nivel (FP1) de 11,4% in cazul scenariului de ‘baza” si de 6,7% in cazul scenariului ‘advers”, ambele situandu-se peste nivelurile minime de 8%, respectiv 5.5%”, se spune in comunicat. Potrivit bancii, abordarea bilantului static, combinata cu impactul cresterii capitalului cu 1,75 miliarde de euro care a avut loc in aprilie 2014 si a rascumpararii ulterioare de actiuni preferentiale ale statului grec in valoare de 750 milioane de euro, a condus la o rata FP1 a bancii de 10,7% si 6,1% in cadrul scenariului de ‘baza”, respectiv in cazul scenariului ‘advers”. Cele doua niveluri nu au luat insa in calcul beneficiile unei potentiale conversii a creantelor privind impozitul amanat in credite aferente impozitului amanat. „In cazul in care ar fi luata in considerare si conversia creantelor privind impozitul amanat, rata FP1 in abordarea Bilantului static ar creste la 11,8% in cazul scenariului de ‘baza si la 7,7% in cazul scenariului ‘advers”, furnizandu-i Bancii Piraeus un amortizor de capital suplimentar peste nivelurile minime de 8% si 5,5% impuse in cazul celor doua scenarii, de ‘baza” si ‘advers””, se mai spune in comunicat. Presedintele Veneto Banca, Francesco Favotto, a declarat: „Rezultatele publicate astazi de catre autoritatile europene si nationale demonstreaza faptul ca institutia noastra este una solida si proactiva, fiind in continuare o institutie importanta si in Europa, asa cum a fost dintotdeauna in Italia. Cu aceasta ocazie, doresc sa le multumesc inca o data celor peste 88.000 de actionari care, prin increderea lor constanta, ne-au permis sa trecem cu bine si peste aceasta proba importanta”.
