Statul apelează la banii din trezorerie pentru a putea plăti o parte din cheltuieli, o consecință a faptului că tot mai puține bănci sunt dispuse să împrumute România, în contextul incertitudinii de pe scena politică.
Băncile refuză să împrumute statul iar ministrul Marcel Boloș susține că”întâmpinăm probleme la împrumuturi pentru operațiunile Trezoreriei, am scos 6 miliarde de euro din rezerva de valută a ministerului”.
Statul are nevoie de bani pentru a acoperi o parte din cheltuieli, dar băncile se tem de ce urmează.
Este o situație grea, cu o presiune imensă asupra Ministerului de Finanțe, iar Marcel Boloş, a explicat efectele imediate ale crizei politice în plan economic şi a afirmat că prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai oferă bani pentru acoperirea deficitelor temporare de Trezorerie. El a menţionat că este o perioadă incertă până la numirea noului guvern şi speră ca această criză să înceteze curând.
„Prima reacție este a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilități bănești pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem. Și, sigur, o perioadă destul de incertă până la numirea viitorului Guvern, ca să se stabilească și să definitiveze politicile bugetare și sperăm ca această criză să înceteze curând. (Bursa, n.r.) reacționează tot la fel.
Dacă noi, pe problema aceasta a titlurilor de stat și a împrumuturilor pe care le facem întâmpinăm dificultăți, și pe bursă reacțiile sunt tot la fel. Sunt mai mult decât așteptate pentru că trebuie să avem, cum am menționat, guvernul stabil și apoi tot ceea ce înseamnă bugetul și ce avem ca proceduri”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş.
MInistrul Finanţelor a mai fost întrebat cum vede reacţia cursului leu-euro în această perioadă.
”În momentul de faţă am scos o cantitate destul de însemnată de monedă şi euro, şase miliarde de euro am scos din buffer, dar e o perioadă cum spuneam pe care trebuie să o trecem cu bine”, a mai afirmat ministrul Finanţelor Publice.
Potrivit unor surse, BNR a trebuit să intervină ca să țină cursul euro sub 5 lei, după alegerea în primul tur a pro-rusului Călin Georgescu, iar banca centrală a fost nevoită să vândă din rezerva valutară pentru a menține euro sub pragul psihologic de 5 lei, conform informațiilor obținute de Economedia.
Era evident că BNR va continua să păstreze stabil cursul euro/leu, sub pragul psihologic de 5 lei, în acest an electoral, însă, în condițiile în care în care România va avea un președinte anti-UE și NATO, cel mai probabil BNR nu va putea opri deprecierea leului.
Românii au pierdut bani
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis şedinţa de miercuri în scădere pe toţi indicii, iar rulajul se cifra la 27,157 milioane de lei (5,456 milioane de euro), după 35 de minute de la debutul tranzacţiilor, scrie Agerpres.
Pilonul II de pensii private, acolo unde 8,2 milioane de români economisesc, a scăzut cu 2 miliarde de lei (400 mil. euro) săptămâna trecută în contextul unui candidat şoc al primului tur al alegerilor prezidențiale. Cu alte cuvinte, fiecare român a pierdut 250 de lei din PILONUL II.
Săptămâna trecută cele şapte fonduri de pensii private au înregistrat minusuri de la 1,2%. Și Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 6% săptămâna trecută, echivalentul a 10 mld. lei, asta după ce investitorii au incorporat un risc la adresa României prin apariția unui candidat anti-NATO, anti-UE şi cu simpatii legionare şi discurs pro-Rusia.
