Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.ro.
În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, față de trimestrul precedent.
Conform datelor INS, pe date ajustate sezonier, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Față de același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creștere cu 0,1%.
În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%.
”Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026, astfel: rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%; rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0%; rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană”, se menționează în comunicatul INS.
Ilie Bolojan: Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză
Prima reacție a premierului Ilie Bolojan, după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică: ”Nu traversăm o criză”.
„Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.
Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
De ce?
Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.
În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
Așadar,
În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.
În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.
Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.
Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.
Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung. „, a scris seful Guvernului, Ilie Bolojan, pe Facebook.
Fondul Monetar Internațional estima în luna octombrie a anului trecut o creștere economică de până la 1% pentru România în 2025, în timp ce Banca Mondială preconiza în raportul din luna ianuarie 2026 un avans de 0,8% pentru 2025.
În ultimul raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești.
