Sistemul bancar din România are în față un nou an plin de provocări. Bancherii vorbesc despre 2018 cu un optimism moderat, principala concluzie fiind că evoluția economiei românești depinde în mare măsură de politicile și măsurile guvernamentale.
Aproape toți liderii de bănci chestionați de Revista BankingNews au rostit cuvântul ”predictibilitate”, făcând referire la necesitatea asigurării unui climat legislativ fiscal și economic stabil, fără modificări bruște.
Dar să vedem ce au avut de spus despre anul care tocmai bate la ușă Sergiu Manea (BCR), Ömer Tetik (Banca Transilvania), François Bloch (BRD), Steven van Groningen (Raiffeisen Bank), Sergiu Oprescu (Alpha Bank) sau Radu Grațian Ghețea (CEC Bank)!
Această analiză a fost publicată în cadrului Numărului 4 al Revistei BankingNews, care a apărut în luna decembrie 2017.
Relația cu clienții, digitalizarea, legislația cu impact asupra activității și impredictibilitatea – principalele provocări pentru bănci în 2018
Sergiu Manea – CEO BCR, Ömer Tetik – Director General Banca Transilvania, François Bloch – Director General BRD, Steven van Groningen – Președinte Raiffeisen Bank, Sergiu Oprescu – Președinte Executiv Alpha Bank și Radu Grațian Ghețea – Președinte CEC Bank sunt cei șase bancheri de top care au analizat pentru Revista BankingNews principalele provocări ale noului an care bate la ușă. Oficialii celor mai mari bănci din România vorbesc deschis despre cum va fi 2018 pentru sistemul bancar local și despre planurile de dezvoltare ale instituțiilor de credit pe care le reprezintă.
Presiunea cea mai importantă vine dinspre clienți
Sergiu Manea, CEO BCR, susține că una dintre provocările băncilor pentru anul viitor ține de modul în care vor relaționa cu clienții. „Viitorul serviciilor financiare stă în oameni. Există presiuni ce vin din exterior, cum ar fi reglementarea de orice natură, dar presiunea cea mai importantă vine dinspre clienți, pentru că așteptările clienților evoluează foarte rapid. Clienții noștri nu vor o experiență cu noi, ci au nevoie de creare de valoare. Perspectiva mea asupra viitorului e o chemare adresată întregii industrii către o deschidere față de client și față de ce nu știm deja”.
Sergiu Manea, BCR: ”Viitorul serviciilor financiare stă în oameni. Există presiuni ce vin din exterior, cum ar fi reglementarea de orice natură, dar presiunea cea mai importantă vine dinspre clienți, pentru că așteptările clienților evoluează foarte rapid. Clienții noștri nu vor o experiență cu noi, ci au nevoie de creare de valoare. Perspectiva mea asupra viitorului e o chemare adresată întregii industrii către o deschidere față de client și față de ce nu știm deja”.
Principala preocupare a bancherilor pentru anul viitor și pe termen lung este găsirea unui model de afaceri sustenabil în noile condiții de business, susține, pe de altă parte, Sergiu Oprescu, Președintele Executiv al Alpha Bank. „S-au schimbat multe în ultimii ani, modalități de abordare a riscului, de reglementare, s-a schimbat modalitatea de interacțiune cu clientul. Nu s-a schimbat ideea de a găsi un model de business sustenabil, într-un mediu ce devine tot mai complex. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani vedem că am trăit într-un mediu de dobânzi scăzute, în care creditele neperformante au avut cote alarmante, iar acest nivel și-a pus amprenta asupra abordărilor de business la nivel bancar. În România am reușit un fel de best practice la nivel european, ajungând de la o cotă a creditelor neperformante de 26%, în 2014, la sub 8%, astăzi, în timp ce la nivelul UE scăderea a fost de la 7,5% la 5,5%, pentru acest interval. După reducerea creditelor neperformante, am intrat într-o nouă fază și vedem o creștere a creditului neguvernamental. Vedem provocări din zona legiferărilor, nu numai a celei naționale ci și a sistemului bancar european”, a oficialul Alpha Bank.
Impredictibilitatea marchează economia românească, iar lucrurile trebuie să se schimbe
Steven van Groningen, Președinte Raiffeisen Bank, vorbește despre impredictibilitatea care a caracterizat anul 2017, exprimându-și speranța că lucrurile se vor schimba în 2018.
”În primul rând, pentru că vom sărbători Centenarul Unirii, îmi doresc ca în 2018 românii să fie solidari și să lucreze împreună pentru o Românie mai prosperă. Pentru sistemul bancar, acest lucru împreună – sau, dacă vreți, în aceeași direcție – al tuturor actorilor sociali este foarte important, pentru că noi avem rezultate bune în măsura în care clienților noștri (companii, populație, sector public) le merge bine. Ieșim în curând dintr-un an, aș spune paradoxal, marcat pe de o parte de o creștere economică importantă, și pe de altă parte de o divizare a societății, de o împărțire în tabere care, de fapt, ar trebui să colaboreze. Mi-aș dori să nu mai trecem și anul viitor prin așa ceva. Totuși, văd că presiunile din zona politică pe mediul economic se mențin, că legislația cu impact în economie pare să meargă într-o direcție impredictibilă. Dacă acest lucru va continua, aceasta va fi cea mai mare provocare și în anul următor. Au fost voci care au spus că băncile ar trebui să tacă, numai că noi vorbim nu doar pentru sistemul bancar, ci și pentru companiile din România, antreprenoriale sau multinaționale, clienții noștri. Vocea mediului de afaceri este una legitimă, este vocea celor care creează valoare în economie, inovează, asigură locuri de muncă populației și impozite statului. Mă aștept însă ca vocea rațiunii să se facă auzită și să ne concentrăm cu toții pe ceea ce este important pentru România”, menționează Steven van Groningen.
Ömer Tetik, Banca Transilvania: ”Având în vedere climatul financiar-economic din acest an, 2018 se pare că va fi anul volatilității în ceea ce privește dobânzile și cursul valutar, dar fără a fi vorba de o criză de lichiditate sau de blocaje în piețe. Predictibilitatea este cea mai mare provocare, iar schimbările în legislație sau volatilitatea în piețele financiare e firesc să genereze îngrijorări în rândul stakeholderilor”.
La rândul său, Ömer Tetik, Director General Banca Transilvania, se așteaptă ca evoluția paramentrilor economici din 2017 să se manifeste anul viitor. ”Având în vedere climatul financiar-economic din acest an, 2018 se pare că va fi anul volatilității în ceea ce privește dobânzile și cursul valutar, dar fără a fi vorba de o criză de lichiditate sau de blocaje în piețe”, subliniază Ömer Tetik. Totodată, șeful Băncii Transilvania consideră că ”predictibilitatea este cea mai mare provocare, iar schimbările în legislație sau volatilitatea în piețele financiare e firesc să genereze îngrijorări în rândul stakeholderilor”.
Evoluția cursului de schimb și a ROBOR nu trebuie să îngrijoreze. Ritmul de creștere a creditării se va tempera
În zona creditării, cea mai mare problemă cu care se confruntă băncile este volatilitatea cursului de schimb și cea a indicelui ROBOR. Cât de periculoase sunt pentru mediul bancar și în ce măsură vor afecta creditarea, anul viitor? În opinia bancherului, variația cursului de schimb nu este îngrijorătoare, iar cea a dobânzii poate fi asimilată fără probleme de mediul bancar.
Sergiu Oprescu, Alpha Bank: ”S-au schimbat multe în ultimii ani, modalități de abordare a riscului, de reglementare, s-a schimbat modalitatea de interacțiune cu clientul. Nu s-a schimbat ideea de a găsi un model de business sustenabil, într-un mediu ce devine tot mai complex. Vedem provocări din zona legiferărilor, nu numai a celei naționale ci și a sistemului bancar european”.
„Volatilitatea piețelor financiare este un imput esențial în orice model de risc. Volatilitatea cursului de schimb este indusă de foarte mult de zgomot. Piețele emergente din jurul nostru fluctuează în amplitudini mult mai mari, de 1%. Dacă ne uităm la coșul bunurilor de consum, care va atinge o progresie de 3%, vorbim de o depreciere a monedei de circa 1%. Așadar, ar trebui să punem lucrurile în perspectivă – înainte de a vorbi de un dezastru pe piața financiară trebuie să conștentizăm că nu există niciun dezastru pe piața financiară”, spus Sergiu Manea.
Evoluția Robor, deși „destul de agresivă”, nu este periculoasă pentru mediul bancar. „Minimul (ROBOR n.r.) era considerat noul normal. Nivelul de leverage la nivel sistemic e mai scăzut decât alte dăți. Suntem în fața unei volatilități manifeste a pieței financiare, dar aceasta este departe să creeze o volatilitate la nivel sistem”, menționează oficialul BCR.
O creștere de la 0,8% la 2% a ROBOR va duce la un nivel de calificare mai redus per persoană în scoringurile bancare, așadar creșterea dobânzii de bază va conduce la încetinirea creditării, este de părere, pe de altă parte, Sergiu Oprescu, președinte Alpha Bank. Evoluția din ultimul timp a ROBOR va conduce la scăderea creditării și, poate, la o creștere ușoară a nivelului creditelor neperformante, consideră bancherul.
„Evoluția va conduce la o scădere a ritmului (de creditare n.r.) ce se accelerase în ultima perioadă. Noi sperăm că clienții conștientizează un risc de care noi vorbim de ceva timp. Acum un an am atras atenția că se construiau active financiare în zona de minim istoric a dobânzii de bază. Faptul că acum conștientizăm riscul dobânzii, este ceva pozitiv. Și clienții conștientizează că dobânda nu va rămâne la același nivel. Faptul că se discută despre acest risc are o valoare adăugată. Ar trebui să ne facă mai precauți, ca clienți, în perspectiva angajării de credite, iar din partea băncii ar trebui să existe o conștientizare că clienții s-ar putea duce în zona de neperformanță”, a completat președintele Alpha Bank. Bancherul a explicat că, pe un fond de fluctuație a dobânzilor, contează când a fost originat creditul, deoarece „fiecare originare are un risc diferit”, susține Sergiu Oprescu.
Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: ”În primul rând, pentru că vom sărbători Centenarul Unirii, îmi doresc ca în 2018 românii să fie solidari și să lucreze împreună pentru o Românie mai prosperă. Pentru sistemul bancar, acest lucru împreună – sau, dacă vreți, în aceeași direcție – al tuturor actorilor sociali este foarte important, pentru că noi avem rezultate bune în măsura în care clienților noștri (companii, populație, sector public) le merge bine”.
Și Steven van Groningen vorbește despre ideea că, în 2018, creditarea nu va mai înregistra cifrele cu care ne-am obișnuit în ultimii ani. ”Așa cum ați văzut din semnalele publice ale BNR privind gradul de îndatorare al populației, mă aștept la o temperare a creșterii creditului de consum și chiar și a celui imobiliar, cu toate că nevoia înnoirii și îmbunătățirii stocului de locuințe rămâne ridicată. În context, pentru creșterea și dezvoltarea economiei, este cu atât mai important ca sectorul privat și cel public să reia creșterea de investiții. Aici revin la nevoia de predictibilitate pentru a avea încredere să faci investiții pe termen lung. Sper ca anul 2018 să fie marcat, pentru toți actorii sociali, de responsabilitate”, evidențiază șeful Raiffeisen Bank.
Digitalizarea, vârf de lance pentru toate băncile în 2018
François Bloch, director general BRD, face o scurtă analiză a rezultatelor consemnate de banca franceză în 2017 și evocă planurile pentru anul viitor, în centrul atenției situându-se digitalizarea.
François Bloch, BRD: ”Privind spre viitor, pentru anul 2018, prioritatea noastră este să investim în domeniul digital pentru a îmbunătăți experiența clienților. Băncile se confruntă cu provocări noi, mai ales atunci când vine vorba despre generația tânără de clienți, dispusă să folosească în relația cu băncile instrumente și modalități tehnologice de ultimă oră. Aceste provocări constituie, până la urmă, un factor important în competiția bancară”.
”Privind înapoi în primele trei trimestre ale anului 2017, vedem că am păstrat ritmul și am produs rezultate financiare tot mai puternice. Riscul a continuat să se îmbunătățească și am observat continuarea creșterii activității comerciale, confirmând poziția noastră dominantă pe zona de retail, cu o creștere spectaculoasă a cotei de piață a creditelor și, totodată, pe segmentul împrumuturilor corporate și finanțările sindicalizate, unde lidership-ul BRD este incontestabil. Privind spre viitor, pentru anul 2018, prioritatea noastră este să investim în domeniul digital pentru a îmbunătăți experiența clienților. Băncile se confruntă cu provocări noi, mai ales atunci când vine vorba despre generația tânără de clienți, dispusă să folosească în relația cu băncile instrumente și modalități tehnologice de ultimă oră. Aceste provocări constituie, până la urmă, un factor important în competiția bancară. Acordând o atenție specială digitalizării, vom continua să rămânem focusați pe îmbunătățirea calității serviciilor și pe rafinarea modelului de business. De asemenea, vom rămâne angajați în finanțarea economiei românești și vom crea valoare pentru acționari”, declară François Bloch.
În condițiile în care sistemul bancar pune tot mai mult accent pe digitalizare, se ridică întrebarea dacă structura sa de acum, rețelele mari de sucursale construite în perioada în care accentul se punea pe proximitatea față de client, mai sunt sustenabile. Sergiu Manea susține că sucursalele rămân importante în business-ul bancar în condițiile în care „în România, peste 30% din populație este în zona excluziunii financiare. Acestei zone nu te poți adresa cu digitalizarea cu produse 5G. Este un business în care vorbim cu oamenii. Progresul țării ne va aduce progres”.
Chiar dacă în mediul bancar românesc accentul se pune de ceva timp pe digitalizare, trebuie ca și societatea să fie pregătită pentru acest pas, atrage atenția Sergiu Oprescu. „Noi trebuie să vorbim de digitalizarea societății cu guvernul României. Noi suntem doar o submulțime la nivelul societății. În Estonia totul se face aproape digital, dar acolo a fost vorba de un proces național, pe care cineva și l-a asumat. Digitalizarea se va face în pas cu transformarea societății. Canalele adoptate de client vor fi cele pe care le vom dezvolta”, subliniază șeful Alpha Bank.
La rândul său, Ömer Tetik spune că Banca Transilvania va continua creșterea organică pe segmente de interes, adică pe retail, micro-companii și IMM, digitalizarea rîmânând o prioritate și în 2018 pentru instituția de credit de Cluj. În același timp, pentru Banca Transilvania, un proiect important îl constituie integrarea Bancpost și dezvoltarea băncii moldovene Victoriabank, în al cărei acționariat a intrat în 2017. ”Dacă totul merge bine cu proiectul de achiziție a Bancpost, vrem să începem integrarea cât mai repede. Dorim să ne focusăm și pe piața din Republica Moldova, ca să transferăm know-how BT spre platforma Victoriabank, dar și să lansăm produse și servicii noi”, specifică Ömer Tetik.
Radu Grațian Ghețea, CEC Bank: ”Consider că anul 2018 va fi unul marcat de o îmbunătățire a gradului de educație financiară”.
Radu Grațian Ghețea, Președinte CEC Bank, este de părere că anul 2018 va fi unul marcat de o îmbunătățire a gradului de educație financiară. ”În ceea ce privește CEC Bank, după succesul proiectului de rebranding demarat în 2008, în urma căruia ne-am transformat într-o bancă comercială universală, competitivă, cu un portofoliu variat de produse și servicii, în anul 2018 banca se va axa pe atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiei de consolidare implementate în ultimii ani. Aceasta se desfășoară pe multiple planuri, dar are ca obiectiv final aducerea produselor și serviciilor băncii la un nivel cât mai competitiv, mai ales că în prezent CEC Bank se regăsește în grupul băncilor de elită din România. Vrem să facem investiții în tehnologie, care să ne asigure creșterea operativității, dar și o securitate sporită, la nivelul cerințelor actuale, toate băncile fiind preocupate de creșterea securității informatice și a datelor. O altă preocupare majoră a CEC Bank este digitalizarea și adaptarea întregii activități la cerințele tehnice și organizatorice impuse. Ne-am propus să continuăm evoluția ascendentă, în special în zona creditării, atât pe segmentul persoanelor juridice, cât și pe cel al populației, cu impact vizibil asupra creșterii eficienței, astfel încât să ne atingem ținta de a avea un profit de trei cifre”, precizează Radu Grațian Ghețea.
Și Steven van Groningen crede că băncile vor continua să inoveze, să se digitalizeze în ritm accelerat, pe fondul unei rate tot mai mari de adopție a noilor tehnologii de către clienți. ”Investițiile și eforturile pentru deservirea mai bună a clienților se vor intensifica. În egală măsură, băncile vor aloca destul de multe resurse în zona de conformare cu toate reglementările europene din ultimii ani și care încep să intre în vigoare în perioada următoare (GDPR, BASEL III, Mifid II, PSD2). Este o parte mai puțin vizibilă a activității noastre, dar destul de solicitantă”, conchide oficialul Raiffeisen Bank.
