Potrivit unei analize realizata de KeysFin (www.keysfin.com) pe baza datelor depuse de firmele de management al creantelor, în Romania exista în prezent 193 de firme cu acest profil, care au realizat anul trecut afaceri de 194 milioane de lei.
Ai luat un credit de la banca sau ai facut un leasing si nu ai mai platit o rata? Cu siguranta ai fost sunat de o firma de recuperare de creante. Daca pentru clienti, telefoanele insistente si vizitele recuperatorilor reprezinta un cosmar, pentru firmele de „colectare a debitelor” reprezinta o afacere extrem de profitabila.
Numarul companiilor specializate în recuperarea datoriilor aproape s-a dublat în intervalul 2010-2014. Astfel, daca în urma cu cinci ani erau înregistrate 105 firme, în 2012 s-a ajuns la 158, în 2013 la 182, respectiv la 193 în 2014.
Si afacerile acestora au evoluat semnificativ, de la 121,9 milioane de lei în 2010, la 169,4 milioane în 2011, 184,5 milioane lei în 2013 si 194 milioane lei în 2014. Iar profitul recuperatorilor a avansat de la 19,3 milioane de lei la 2010 la 21,1 milioane în 2014.
Statistica KeysFin (www.keysfin.com) mai arata un lucru interesant. Faptul ca marea majoritatea a firmelor de recuperare de creante se afla în zona Capitalei, afacerile acestora depasind 174 milioane de lei.
O harta a datornicilor, realizata din prisma business-ului de recuperare creante, situeaza zona Moldovei pe locul secund, cu 14,7 milioane de lei, urmata de Nord-Est cu 1,7 milioane si Centru cu 1,1 milioane lei. Zonele de Vest, Sud-Vest si Sud ale tarii abia daca au adunat împreuna 1,9 milioane de lei.
Potrivit analistilor, aceasta situatie poate fi privita în oglinda cu cea a situatiei creditarii la nivel national. „Bucuresti-Ilfov a fost si zona în care s-au acordat cele mai multe credite în timpul Epocii de Aur a Consumului. Dincolo de clienti, care au avut de suferit de pe urma crizei (reduceri de salarii, concedieri etc.) sau care nu si-au estimat corect capacitatea de plata ( consecinta a slabei educatii financiare), o parte din vina pentru numarul mare de datornici o poarta si bancherii, care au acordat finantari cu ochii închisi, vestitul credit cu buletinul fiind poate cel mai bun exemplu”, au explicat analistii.
Din momentul în care clientii n-au mai putut sa plateasca, bancile au cautat sa-si faca curatenie în bilanturi si au vandut portofoliile de credite neperformante firmelor de recuperari. Un business profitabil pentru cele doua parti, nu si pentru a treia, clienti.
„Bancherii si-au acoperit mare parte din aceste credite din dobanzile uriase percepute, astfel ca le-a fost simplu sa scape de datornici. La randul lor, firmele de creante au cumparat creditele ieftin si, din marja ramasa, îsi acopera un profit semnificativ. De pierdut au clientii care, aflati în incapacitate de plata, s-au vazut cu veniturile blocate si bunurile scoase la vanzare. Legea falimentului personal a venit prea tarziu pentru majoritatea”, au mai spus expertii KeysFin (www.keysfin.com).
Cea mai mare firma din piata recuperarii de creante este, potrivit datelor financiare, EOS KSI Romania Srl, care a raportat anul trecut 590 de salariati si afaceri de 61,1 milioane de lei, cu un profit de aproape 1 milion de lei. Locurile urmatoare în TOP 5 sunt ocupate de Asset Portfolio Servicing Romania Srl, Top Factoring SRL, VS Comunication Srl si Cycle Eurpean Srl.
AFACERI LA LIMITA LEGII
Modul în care se deruleaza afacerile din sectorul colectarii de creante ridica destule semne de întrebare. Multi clienti au sesizat autoritatile ca sunt haituiti de catre unele companii, în conditiile în care activitatea acestora nu este reglementata cu aceiasi strictete cu care se desfasoara business-urile din sectorul bancar, aflate sub monitorizarea Bancii Nationale.
Cat de legal este transferul de responsabilitate pentru creante de la banca la un SRL? „Mecanismul cesiunii creantelor bancare catre societatile specializate de recuperare ascunde, sub aparenta legalitatii, numeroase nereguli si încalcari ale legii”, spune Amalia Postu, avocat partener în cadrul Postu Leonte si Asociatii SCA.
Potrivit acesteia, în acesta privinta, cesionarea unui credit bancar reprezinta practic preluarea calitatii de creditor de catre societatea de recuperare, în locul bancii, fara însa ca aceasta sa îndeplineasca toate conditiile legale pentru a fi creditor într-un contract de credit, aspect de natura a atrage nulitatea cesiunii”, a mai spus avocatul. Astfel încat creanta cesionata îsi pierde calitatea de creanta bancara, între noul creditor si debitor intervenind un nou raport, de o alta natura juridica. Potrivit Amaliei Postu, “în practica însa, bancile nu solicita niciodata acordul clientilor, acestia fiind doar înstiintati cu privire la cesiune”.
Ce poate face clientul care afla ca a fost „ vandut” unei firme de recuperare?
„Clientii au la îndemana, pentru a se apara, cateva mecanisme legale, fie pe latura civila, fie pe latura penala. În materie civila, as preciza invocarea nulitatii cesiunii pentru argumentele expuse anterior. De asemenea, fiecare client ar trebui sa verifice daca nu se afla în situatia în care creanta a fost prescrisa, iar în caz afirmativ, se poate apara invocand institutia prescriptiei, nemaiexistand obligatia legala de a achita sumele pretinse”, a spus aceasta.
În prezent, cum piata recuperarii de creante nu este supravegheata si nu are o lege proprie de functionare, firmele au libertatea de actiona dupa cum doresc. Cele 5 companii membre ale Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale (AMCC), si-au creat propriu cod deontologic, practic propria lege interna.
Firmele de recuperari îsi asuma, prin acest document, ca nu vor folosi forta, amenintarile cu sanctiuni inexistente sau care nu pot fi consecinta a actelor/faptelor debitorului sau a altor actiuni care atenteaza la demnitatea debitorului, ca nu vor folosi un limbaj vulgar sau alte metode menite sa hartuiasca debitorul.
În plus, recuperatorii afirma ca nu vor trimite sau vor folosi documente/scrisori care sa sugereze în mod fals ca activitatile sunt facute de o instanta judecatoreasca sau o institutie de stat, si ca nu vor da informatii false referitoare la consecintele nerambursarii debitului, printre care arestul sau detentia, si nici nu vor primi bani de la datornici fara a emite o chitanta aferenta.
„Condul deontologic adoptat de Asociatia de Management al Creantelor Comerciale – AMCC reprezinta o forma de autoreglementare a societatilor de recuperare, care nu vine însa cu nimic în sprijinul real al debitorilor”, afirma avocatul Amalia Postu (www.postuleonte.ro).
Analistii KeysFin suprind si o alta perspectiva. „Faptul ca firmele de recuperare si-au asumat aceste mentiuni înseamna ca au existat sau exista astfel de practici în piata. Ramane ca, dincolo de codul deontologic asumat, ca si Parlamentul sa reglementeze legal practicile din piata, în asa fel încat relatia dintre clienti si firme sa se desfasoare normal, cel putin ca cea din mediul bancar”, au mai spus analistii KeysFin.
Ultima forma a codului, prezentat zilele trecute, prevede, astfel, ca contactarea unui client cu credite restante se poate realiza prin posta, telefonic sau prin vizite la domiciliu.
Astfel ca, de exemplu, apelurile si vizitele recuperatorilor pot fi facute în zilele lucratoare doar între orele 8:00 si 21:00, iar sambata doar între 9:00 si 14:00. Exceptie fac doar cazurile în care debitorii cer sa fie sunati sau vizitati la alte ore.
O alta prevedere importanta – corespondenta dintre firma si debitor trebuie sa fie într-un plic sigilat, lipsit de însemnari sau semne care sa indice aa este vorba de debitul destinatarului. Este permisa doar aplicarea siglei sau a semnelor grafice de identificare a companiei de colectare a creantelor, iar prima scrisoare trebuie sa contina o descriere detaliata a datoriei.
Codul mai prevede, printre altele, ca datornicii pot face reclamatii cu privire la creante sau cesiunea de creante, acestea urmand sa fie rezolvate în cel mult 30 de zile de la primire.
Companiile de recuperare pot propune o alta data pentru solutionare numai daca cele 30 de zile sunt insuficiente, dar noul termen nu poate fi mai mare de 60 de zile de la primirea reclamatiei.
– – – – – – – –
Informatiile din materialul de fata sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societatile comerciale si PFA-urile active din Romania.
KeysFin ofera servicii de business information si credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competitiei, la studii si analize de sector necesare companiilor care doresc sa dezvolte un business sanatos pe piata romaneasca. Detalii aflati de pe www.keysfin.com.
KeysFin detine si aplicatia KeysFin Mobile, prin intermediul careia utilizatorul poate accesa usor si rapid informatii de contact, situatii financiare, indicatori si informatii juridice de la peste un milion de companii si PFA-uri active din Romania. Informatiile pot fi salvate si vizualizate în format PDF si trimise via e-mail sau SMS oricarui contact din agenda.
