În condițiile pandemiei de COVID-19, digitalizarea a devenit o strictă necesitate pentru a asigura în continuare accesul la produse și servicii, în condiții de eficiență și siguranță pentru clienți, este de părere Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor. ”Modelul de business tradițional este regândit, atenția băncilor fiind concentrată pe cerințele clienților și oportunitățile oferite de tehnologie: instrumente electronice, acces prin Internet și mobil, semnătura electronică, precum și procesare electronică automatizată a proceselor interne și externe”, a explicat oficialul ARB în cadrul celei de-a treia ediții a ”Forumului Serviciilor Financiare Digitale”.
Florin Dănescu a menționat, totodată, că – pe lângă preocupările individuale ale fiecărei bănci de a lansa noi produse și servicii inovative – ”apreciem că la nivel naţional este necesară o modernizare reală a cadrului legislativ şi de reglementare care să răspundă realităţii curente”. De aceea, în opinia sa, Agenda Digitală este unul dintre proiectele strategice ale ARB, cuprinzând o serie de acţiuni și demersuri menite să conducă la accelerarea gradului de introducere a tehnologiilor digitale ȋn serviciile oferite clienţilor.
”Pentru sistemul bancar, avantajul care rezultă din implementarea pe scară largă a soluţiilor digitale şi de valorificare la maxim al potenţialului lor de aplicabilitate este cel de creştere a satisfacţiei şi loialităţii consumatorilor, dar şi de extindere a bazei de clienţi şi de reducere a costurilor ceea ce, în final, se va transfera tot în beneficiul consumatorilor prin reduceri de comisioane pentru accesul şi derularea diferitelor operaţiuni financiare”, a subliniat Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor.
Chiar dacă trecem printr-o perioadă în care izolarea fizică este o condiție necesară pentru stoparea acestei pandemii, bancherul a amintit că ”trăim o perioadă foarte intensă din punct de vedere al proiectelor și inițiativelor – la nivel național, regional și global – menite să crească gradul de digitalizare a serviciilor financiar bancare”. Astfel, Comisia Europeană a publicat recent pachetul privind finanțele digitale – Digital Finance Package, care include strategia privind finanțele digitale și strategia privind plățile de retail, precum și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența digitală.
În același timp, plățile instant, efectuate în câteva secunde de la inițiator la beneficiar, capătă tot mai mulți adepți la nivel european, dar și în România – unde plățile instant în monedă națională au fost lansate în aprilie 2019 – iar autoritățile europene solicită comunităților naționale ca acestea să devină noua regulă privind efectuarea plăților în perioada următoare. De asemenea, aplicarea prevederilor Directivei revizuite a Serviciilor de Plăți – PSD2 – produce schimbări în modelele de business și stimulează inovația în sistemul bancar la nivel european.
Este de amintit și faptul că 16 bănci europene au lansat inițiativa unui sistem pan-european de plăți, o soluție de plată unificată pentru consumatori și comercianți din întreaga Europă – Inițiativa Europeană de Plăți (EPI), care are ca obiectiv construirea unei noi scheme de carduri pan – europene, oferind carduri de plată pentru consumatori și comercianți din toată Europa, un portofel digital și plăți Person-to-Person, precum și creșterea independenței Europei pe piața globală a plăților.
Totodată, este în curs de finalizare proiectul Eurosystem pentru consolidarea infrastructurilor de plăți TARGET2 și T2Securities, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere funcțional, prin înlocuirea TARGET2 cu un nou sistem de decontare brută în timp real și optimizarea gestionării lichidității în toate serviciile TARGET. În completare, în perioada 2022 – 2025, SWIFT va facilita migrarea traficului transfrontalier în domeniul plăților de la standardele tradiționale (FIN MT) la standardele ISO 20022 (MX), astfel încât după 2025 pentru operațiunile de plăți vor fi exclusiv utilizate mesajele ISO 20022.
Florin Dănescu a menționat și faptul că Banca Centrală Europeană a anunțat recent că analizează avantajele, riscurile și provocările operaționale ale introducerii unui euro digital. Un euro digital ar putea fi o completare a numerarului, nu un substitut pentru acesta; ar putea oferi o alternativă la monedele digitale private. În loc să înlocuiască banii, un euro digital ar „completa” banii tradiționali. Preocupări similare au și băncile centrale din țările membre, inclusiv Banca Națională a României.
”Comunitatea bancară din România este preocupată de accelerarea adoptării tehnologiilor digitale în serviciile financiar bancare, cu numeroase beneficii pentru toate părțile implicate și, în același timp, dorește să sprijine eforturile Guvernului României în identificarea celor mai eficiente măsuri de punere în practică a unei strategii de e-Guvernare moderne, coerente și sustenabile, axată pe nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri și să contribuie în mod efectiv la implementarea cu succes a acesteia”, a conchis Florin Dănescu.
