Băncile își propun să continue eforturile de creștere a intermedierii financiare, inclusiv prin promovarea dezvoltărilor naționale și internaționale în domeniul finanțării sustenabile, plecând de la prioritățile autorităților europene și cadrul de reglementare aferent, care va veni atât cu provocări de implementare pentru instituțiile financiare, cât și cu noi oportunități în dezvoltarea produselor și serviciilor, a precizat Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor, într-un mesaj video transmis în cadrul Conferinței ”Finanțare sustenabilă pentru România durabilă”.
Bancherul a reiterat faptul că strategia ARB se bazează pe 4 piloni strategici: educația financiară; agenda digitală; creșterea intermedierii financiare și platforma financiară, care se traduce prin promovarea, în cooperare cu instituțiile interesate, a principiilor dezvoltării economice durabile şi ale progresului social.
”În cadrul pilonului creșterea intermedierii financiare, ARB și comunitatea bancară urmăresc integrarea intermedierii financiare pentru creșterea gradului de accesare a fondurilor europene, susținerea IMM-urilor, dezvoltarea Parteneriatului Public Privat și finanțarea proiectelor mari de investiții. În acest context, finanțarea durabilă este de cea mai mare importanță pentru asociație și bănci”, a explicat Florin Dănescu.
Stimulentele economice trebuie să fie aliniate la obiectivele Acordului de la Paris
În opinia sa, o tranziție lină și ordonată la economia verde necesită ca stimulentele economice să fie aliniate la obiectivele Acordului de la Paris și un cadru de reglementare adecvat care să permită băncilor să sprijine companiile pentru a reduce impactul negativ sau pentru a crește impactul pozitiv asupra mediului. De asemenea, Florin Dănescu a punctat că este necesară predictibilitatea și claritatea politicilor, încurajarea adoptării tranziției de către toate sectoarele și o cooperare între industrii, între sectorul privat și cel public.
”Fiind cu toții de acord cu rolul cheie pe care îl vor juca băncile în tranziția către economia verde, autoritățile trebuie să ofere claritate. Schimbarea reglementării financiare ar trebui într-adevăr să meargă mână în mână cu modificările legislative și cu noi politici industriale pentru sectoare specifice. Nu putem să cerem băncilor să facă această schimbare în absența unei schimbări majore a stimulentelor economiei subiacente. Băncile nu pot fi principalii aplicatori ai politicii climatice”, a subliniat Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor.
Băncile trebuie să ajute la ecologizarea economiei maro, susținând în același timp economia verde
Pe de altă parte, Florin Dănescu a mai evidențiat că este esențial să existe o tranziție lină, ordonată și justă. ”Băncile trebuie să ajute la ecologizarea economiei maro, susținând în același timp economia verde. În consecință, băncile nu pot renunța rapid la finanțarea sectoarelor care au planuri credibile de a trece la economia verde. De asemenea, trebuie să se analizeze stimulentele fiscale și de capital pentru a sprijini investițiile ecologice. În final, nu este vorba despre o strategie verde sau o strategie de dezvoltare – este vorba despre o strategie de dezvoltare verde”, a susținut oficialul ARB.
Bancherul a mai menționat că o altă provocare importantă a procesului de tranziție verde se referă la disponibilitatea datelor. Băncile au nevoie de date adecvate, recente, fiabile și accesibile (inclusiv din partea IMM-urilor) pentru a dezvolta un management adecvat al riscului. O altă serie de cerințe concrete din partea băncilor se referă la necesitatea modificării legislației pentru stabilirea limitelor naționale aplicabile pentru nearly zero-energy building (NZEB).
Calculul NZEB trebuie să se poată realiza pentru orice localitate din țară
În acest sens, având în vedere prevederile Regulamentului delegat de completare a Regulamentului privind Taxonomia UE, băncile solicită amendarea legislației actuale și inserarea în certificatul de performanță energetică a clădirii a informațiilor necesare pentru a determina dacă o clădire respectă sau nu criteriile tehnice stabilite de acesta, prin aplicarea unei liste de localități (și județul aferent), împărțite pe zone climatice, astfel încât calculul NZEB să se poată realiza pentru orice localitate din țară, și prin modificarea certificatului de performanță energetică a clădirii.
Pentru a sigura o implementare eficientă a acestor informații în fluxurile existente la nivelul băncilor, ar fi de ajutor ca lista cu toate localitățile și județele împărțite pe zone climatice să poată fi accesată într-un format prelucrabil, ca baza de date (de exemplu în format excel), precum și precizarea perioadei la care se va face actualizarea acestei liste sau perioada de valabilitate.
Băncile au nevoie de surse de informații pentru a facilita analiza riscurilor climatice
Florin Dănescu a mai arătat că există disponibilitatea din partea băncilor de a considera finanțarea unor tranzacții verzi/sustenabile, aplicând bunele practici internaționale (LMA Green Loan Principles, LMA Sustainability Linked Loans Principles, ICMA Green/ Social/Sustainability bonds). El a precizat că finanțările de acest tip sunt analizate în considerarea angajamentelor prevăzute în Acordul de la Paris sau în legătură cu Obiectivele Națiunilor Unite de Dezvoltare Durabilă (SDGs).
Lansarea produse de creditare verzi a însemnat pentru bănci și dezvoltarea proceselor interne pentru analiza riscurilor de mediu, sociale, de guvernanță, precum și a riscurilor climatice. În acest sens, oficialul Asociației a completat că este necesară identificarea unor surse de informații pentru a facilita analiza riscurilor climatice (de tranziție sau fizice), a celor legate de biodiversitate, precum și de măsurare impact.
De asemenea, Florin Dănescu a declarat că băncile consideră importantă recomandarea #4 din Raportul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (2021) care vizează analiza posibilității de flexibilizare a cerințelor prudențiale privind finanțările verzi, analiză deja realizată și promovată la nivelul Comisiei Europene de către Banca Națională a României (Tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România, 2021).
Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor a conchis că instituțiile de credit sunt pregătite să își alinieze portofoliile de împrumuturi la obiectivele Uniunii Europene prin identificarea și gestionarea riscurilor și integrând principiile ESG în structurile de guvernanță și risc.
