Guvernul a aprobat infiintarea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala, un organism care va avea rol de supraveghere a sistemului financiar national, iar presedintele acestui comitet va fi guvernatorul BNR, a anuntat, miercuri, Executivul. Potrivit proiectului de lege aprobat, se va constitui Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala din reprezentanti ai Bancii Nationale a României, ai Autoritatii de Supraveghere Financiara si ai Guvernului, si va functiona ca structura de cooperare inter-institutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national.
Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR, iar organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi Consiliul general, format din noua membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a României, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru.
De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, institutie cu responsabilitati in procesul de solutionare a situatiei institutiilor de credit aflate in dificultate, va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot.
Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, in caz de egalitate de voturi, presedintele are vot decisiv.
Membrii Consiliului general nu vor fi remunerati pentru activitatea desfasurata.
Obiectivul Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala este de a contribui la apararea stabilitatii financiare, inclusiv prin consolidarea capacitatii sistemului financiar de a rezista la socuri si prin diminuarea acumularii de riscuri sistemice, asigurând o contributie sustenabila a sistemului financiar la cresterea economica. In indeplinirea obiectivului sau, Comitetul si membrii Consiliului general nu solicita si nu accepta instructiuni din partea niciunei autoritati, institutii sau organism public ori privat. Aceasta structura inter-institutionala va avea calitatea de autoritate macroprudentiala, in sensul Recomandarii CERS/2011/3.
De asemenea, proiectul de lege stipuleaza obligativitatea mentinerii independentei BNR, conform art.130 din Tratatul privind functionarea UE, in ceea ce priveste deciziile privind politica macroprudentiala.
Principalele atributii ale Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala vizeaza: elaborarea strategiei privind politica macroprudentiala, colectarea si analiza informatiilor, precum si identificarea, monitorizarea si analiza riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare, identificarea institutiilor si structurilor sistemului financiar relevante din punct de vedere sistemic, emiterea de recomandari si avertizari in vederea prevenirii sau diminuarii riscurilor sistemice la adresa stabilitatii sistemului financiar national si monitorizarea implementarii acestora etc.
In plus fata de aceste atributii, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va avea responsabilitati si in ceea ce priveste coordonarea gestiunii crizelor financiare in sensul emiterii de recomandari in vederea stabilirii masurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare in cazul in care unul sau mai multi participanti la sistemul financiar se confrunta cu dificultati care au impact sistemic, precum si a monitorizarii implementarii acestora.
Destinatarii recomandarilor Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala sunt fie BNR si ASF, in calitate de autoritati de supraveghere financiara sectoriala, fie Guvernul României. In urma primirii unor astfel de recomandari sau avertizari, destinatarii au obligatia, potrivit proiectului de act normativ, sa adopte masurile recomandate sau sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati, inclusiv in sensul emiterii de reglementari.
Comitetul publica anual un raport de activitate, pe care presedintele Comitetului il prezinta Parlamentului României pâna la data de 30 iunie a anului urmator.
„Proiectul de act normativ are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, intrucât stabilitatea financiara asigura un cadru economic prielnic implementarii strategiilor de afaceri, diminuând probabilitatea aparitiei factorilor economici exogeni cu impact negativ. O politica macroprudentiala eficienta contribuie la diminuarea probabilitatii de aparitie a crizelor financiare. Mentinerea stabilitatii financiare si implicit a unui cadru macroeconomic stabil, are un impact pozitiv prin reducerea magnitudinii etapelor de crestere economica redusa sau negativa, diminuarea somajului, asigurarea accesului la finantare”, se arata intr-un comunicat emis de Biroul de presa al Guvernului.
