Statutul de membru al Uniunii Europene a generat adevărata ”Schimbare la față a României” despre care Emil Cioran vorbea încă din 1935. Niciodată, în ultimii 100 de ani, România nu a beneficiat de un asemenea context care să-i faciliteze dezvoltarea economică. În domeniul bancar, aderarea țării noastre la Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007 a fost de bun augur. Practic, acest moment a generat încă din primii doi ani un impuls semnificativ pentru creditarea din țara noastră, populația și companiile manifestând un apetit ridicat pentru împrumuturi bancare. Soldul creditelor din 2007 și 2008 a consemnat salturi uriașe, finanțarea de atunci aducând un aport considerabil la modernizarea țării noastre și, implicit, la nivelul de trai al oamenilor. Evoluția promițătoare și optimismul economiei s-au năruit progresiv însă începând cu anul 2009, când criza financiară începuse să-și arate colții pe plan local. Creditarea a frânat brusc în următorii ani, au apărut problemele și procesele dintre clienți și bănci, iar nivelul creditelor neperformante a crescut până la un neverosimil 22,26% în martie 2014. De altfel, anii 2013 și 2014 sunt și singurii doi ani din perioada analizată în care soldul împrumuturilor a înregistrat diminuări cu circa 8 miliarde de lei anual. După ce s-au curățat de zgura creditelor neperformante, băncile au început încet-încet să dea drumul la robinetul finanțărilor, ceea ce a dus la o consolidare treptată a soldului împrumuturilor acordate atât populației cât și companiilor. Totul a culminat cu evoluția creditării peste așteptări din perioada pandemiei de coronavirus, când băncile au reușit să mărească soldul de credite cu aproape 58 miliarde de lei.
În ultimii 15 ani, soldul creditelor a înregistrat per total ceva mai mult decât o dublare. Din păcate, această evoluție nu a ținut pasul cu creșterea impresionantă a PIB-ului României, ceea ce a făcut ca intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat și Produsul Intern Brut, să se diminueze progresiv. Țara noastră este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește intermedierea financiară, situându-se sub media Uniunii Europene de 83%, dar și sub cea a țărilor cu economii emergente (exemple: Polonia și Cehia –52%, Bulgaria 51%). În esență, progresul creditării nu a fost uniform, numai 6 județe (București – Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Constanța și Iași) reușind performanțe peste media națională. De altfel, cele 6 județe sunt singurele zone în care soldul creditelor depășeste valoarea de 10 miliarde de lei. București – Ilfov a ajuns în 2021 la un portofoliu de împrumuturi de peste 137,5 miliarde de lei. Spre comparație, Clujul – cel de-al doilea județ în funcție de dimensiunea soldului finanțărilor – deține de peste 7 ori mai puține credite (19,4 miliarde de lei) decât București – Ilfov. Publicația BankingNews vă prezintă mai jos o hartă interactivă, care surprinde evoluția creditării în perioada 2007 – 2021, la nivelul fiecărui județ în parte. Harta permite vizualizarea situației din fiecare an, prin selectarea perioadei dorite și trecerea cursorului peste zonele de interes.
Populația și companiile din cele 12 județe lăsate de izbeliște de către autorități au credite între 1 și 2 miliarde de lei
La momentul aderării României la Uniunea Europeană, în România existau 19 unități administrativ teritoriale în care volumul creditării nu depășea 2 miliarde de lei. Astazi, pe harta țării noastre mai pot fi numărate 12 județe (Botoșani, Vaslui, Tulcea, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Mehedinți, Caraș-Severin, Sălaj, Covasna și Harghita) care se află în această situație. Cele 7 zone care s-au bucurat de o dezvoltare mai rapidă ilustrată prin creșterea soldului împrumuturilor sunt Bistrița-Năsăud, Vrancea, Buzău, Brăila, Dâmbovița, Olt și Gorj. Dintre acestea, Buzău și Vrancea sunt județele care s-au apropiat cel mai mult de creșterea medie înregistrată la nivel național, reușind să-și dubleze valoarea creditelor accesate. Un exemplu atipic este județul Sălaj care în perioada analizată nu a reușit să-și majoreze aproape deloc soldul finanțărilor.
Cele 12 zone oferă imaginea ponosită și crispată a unei Românii rătăcite în neputință și nepăsare. Faptul că la nivelul admistrației centrale și locale nu există preocupare pentru evoluție se vede și în statisticile privind creditarea, dar și pe drumurile din localitățile din aceste județe sărace. Acolo unde activitatea de finanțare a băncilor a înregistrat evoluții îmbucurătoare, situația s-a schimbat vizibil, ceea ce arată că incluziunea financiară trebuie să devină un subiect de discuție de grad zero la nivelul societății, aceasta fiind până la urmă promotorul modernizării și creșterii bunăstării populației. Privind harta creditării din 2021, putem observa că varianta optimă pentru România este ca din ce în ce mai multe județe să se coloreze măcar în roz, care înseamnă un sold al creditării de peste 5 miliarde de lei.
