Mai bine de jumătate dintre români (58%) sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar inflația rămâne o preocupare centrală pentru 1 din 5 respondenți. Aceste concluzii reies dintr-un studiu realizat de ING Group, în colaborare cu IPSOS, desfășurat la nivel european în perioada mai–iunie 2025. Cercetarea a analizat principalele preocupări ale românilor în contextul schimbărilor economice actuale, dar și cum sunt percepute noile provocări de pe piața muncii.
Tensiunile geopolitice au schimbat atât prioritățile românilor, cât și percepția acestora despre piața muncii. 1 din 2 români (50%) consideră că situația financiară personală devine mai importantă, iar 47% au mai multe îngrijorări legate de piața muncii.
Românii, dar și europenii, sunt mai atenți la țara de origine pentru produsele pe care le iau de pe raft. Puțin peste jumătate dintre români (52%) se orientează către produse românești, în detrimentul celor din import, chiar și atunci când acestea sunt mai scumpe. În plus, 42% spun că aleg produsele din Uniunea Europeană în defavoarea celor din afara spațiului comunitar. Doar 35% rămân neutri față de această opțiune.
„Realizăm periodic studii, tocmai pentru a înțelege mai bine cum se raportează oamenii la schimbările din jurul lor – ce îi preocupă, ce atitudini au și, poate cel mai important, cum se adaptează la aceste schimbări. Pe fondul actualelor preocupări, comportamentele financiare și de consum suferă și ele anumite modificări. De exemplu, dintre cei 58% de români îngrijorați de contextul economic actual, 46% economisesc mai puțin, în vreme ce doar 22% declară că nu și-au schimbat comportamentul de economisire. Având în vedere nevoia de adaptare la situația economică pe care o traversăm, sunt observate inclusiv modificări în investiții și cheltuieli. 49% dintre români investesc mai puțin, iar atunci când vine vorba de cheltuieli, apare un fenomen de polarizare. 39% resimt creșterile de prețuri în cheltuieli mai mari, pe când 43% au reușit să-și reducă voit cheltuielile. Studiul de față vine într-un context global marcat de provocări și incertitudini geopolitice și a fost realizat simultan în 7 țări europene, pentru a surprinde atât tendințe comune, dar și diferențe locale”, a declarat Corina Miloș, Market & Consumer Research Lead, ING Bank România.
În ce domenii și-ar dori românii investiții mai mari?
Românii își doresc ca guvernul să investească mai mult în domenii esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung, conform rezultatelor studiului. Cele mai multe opinii favorabile sunt pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale în sănătate (79%), educație și cercetare (75%), precum și în infrastructură (69%).
Totodată, 56% dintre respondenți consideră că ar trebui alocate fonduri suplimentare pentru protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice, 48% susțin majorarea cheltuielilor pentru apărare, iar 47% susțin majorarea cheltuielilor pentru subvenții legate de locuințe și renovare.
Atitudinea românilor față de investițiile în apărare este destul de nuanțată. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că investițiile în companiile din domeniul militar sunt sustenabile, iar un procent similar (52%) le consideră și etice în actualul context geopolitic incert. Atunci când vine vorba de finanțarea acestor cheltuieli pentru apărare, majoritatea (84%) preferă ca fondurile necesare să fie obținute prin reducerea altor tipuri de cheltuieli publice, mai puțin relevante în prezent. Doar 14% dintre români susțin creșterea taxelor, iar 9% asumarea altor datorii publice suplimentare pentru obținerea fondurilor necesare.
Unde se situează inteligența artificială în percepția publică din prezent
Românii privesc cu prudență evoluțiile tehnologice și impactul acestora pe piața muncii. Mai bine de o treime dintre respondenți (37%) se tem că inteligența artificială (AI) va duce la mai multe pierderi de locuri de muncă decât va crea, în timp ce doar 12% cred contrariul. În același timp, aproape jumătate (45%) se așteaptă ca AI să le modifice activitatea profesională într-o anumită măsură în următorii 5 ani, anticipând, în special, un sprijin în livrarea mai rapidă a rezultatelor (39%), sau în preluarea sarcinilor repetitive (34%).
Totuși, aceste percepții se pot contura și pe fondul unei familiarizări limitate cu tehnologia. În viața personală, 17% dintre români nu au auzit niciodată de AI — cel mai mare procent înregistrat dintre cele șapte țări europene analizate în studiu — iar 30% au auzit, dar nu au folosit niciodată. În viața profesională, procentele sunt similare (13%, respectiv 33%), însă a fost observată o tendință ușor mai mare de utilizare. Românii care folosesc frecvent AI sunt în minoritate, cu procente foarte mici. În medie, nivelul de interacțiune este unul scăzut și ocazional.
Atitudinile față de AI sunt, în general, rezervate. 58% dintre români declară că nu mai pot avea încredere în ce văd sau aud în spațiul online, odată cu dezvoltarea AI, iar 62% susțin reglementarea strictă a inteligenței artificiale, chiar dacă acest lucru ar limita potențialul tehnologiei. Cu toate acestea, există și deschidere: 51% cred că AI va aduce progrese tehnologice semnificative, cel puțin în anumite domenii, iar 49% consideră că este o oportunitate pentru societate.
