Necesitatea înființării unui grup de lucru alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Băncii Naționale a României și Asociației Române a Băncilor, care să găsească soluții pentru creșterea intermedierii financiare, este unul dintre aspectele discutate în cadrul întâlnirii dintre premierul Ludovic Orban și oficiali ai Asociației Române a Băncilor, au arătat pentru publicația online www.bankingnews.ro surse apropiate discuțiilor.
După 3 ani în care comunicarea dintre comunitatea bancară și autoritățile de la București a fost pusă mai mult pe hold și pe parcursul cărora au existat mai multe atacuri directe asupra industriei de profil lansate de oficiali ai Executivului (vezi exemplul premierului Mihai Tudose, ministrului Eugen Teodorovici sau consilierului guvernamental Darius Vâlcov), lucrurile par să intre pe un făgaș normal, în sensul inițierii unui dialog permanent care să vizeze analizarea priorităților economice ale României.
”Principalele subiecte abordate în întâlnirea cu Guvernul României au vizat creșterea intermedierii financiare, introducerea tehnologiilor digitale și necesitatea asigurării predictibilității legislative, astfel încât sectorul bancar să poată desfășura programe pentru avansul finanțării economiei reale care să contribuie la creșterea PIB”, a menționat, la finalul întrevederii de la Palatul Victoria, Sergiu Oprescu, Președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.
Bancherii au semnalat de mai multe ori în ultima perioadă faptul că intermedierea financiară este gâtuită de cadrul legislativ impredictibil și uneori advers pe zona financiară, de nivelul crescut al îndatorării pe fondul veniturilor reduse, de fenomenul masiv al emigrației, de nivelul scăzut al educației financiare și de slaba dezvoltare a componentei antreprenoriale autohtone, cel puțin în parte.
De altfel, un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România realizat de PricewaterhouseCoopers arată că scăderea acesteia a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanți fiind volatilitatea cadrului legislativ și situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate și lichidate în declin). La descreșterea cifrei intermedierii financiare a contribuit și procesul de curățare a bilanțurilor de credite neperformante demarat de instituțiile bancare în perioada imediat următoare crizei. România poate fi considerată ca fiind un “best practice” în rândul statelor europene. S-a ajuns de la 1 din 4 credite care era neperformant la nivelul anului 2014 la stadiul la care 1 din 20 credite este neperformant la nivelul anului 2019.
În perioada 2008-2016, băncile și-au crescut capitalurile proprii cu aproximativ 3,5 miliarde de euro, din care 23% au reprezentat profit reinvestit. Profitul cumulat în aceeași perioadă a fost de 1,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că profitul reinvestit a reprezentat aproximativ 60%, potrivit studiului privind creșterea intermedierii financiare în România realizat de PricewaterhouseCoopers. Se poate observa astfel că timp de aproape un deceniu, mai mult de jumătate din profit, 60%, a fost păstrat în România la capital tocmai ca băncile să poată continua creditarea. Ca atare, în opinia bancherilor, pentru a menține creșterea sustenabilă a creditării, trebuie eliminate orice măsuri consumatoare de capital, cum este taxa pe activele bancare.
Statistica ne arată că, din păcate, creditarea, ca pondereîn PIB, se află mult sub nivelul pre-criză (26.6% în 2018 vs. 37 în 2009). Practic, România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (26.6% in 2018, de 3 ori mai mic decât media UE).
