Datele pe care BNR le are la dispoziție arată că, până în prezent, există câteva mii de cazuri de notificări privind darea în plată, din care aproape jumătate au fost depuse de debitori care nu aveau restanțe la plată, a declarat guvernatorul BNR. Mugur Isărescu spune că toată promovarea pentru adoptarea Legii dării în plată s-a făcut cu cifre exagerate, de 900.000 de potenţiali beneficiari.
„Din datele pe care le avem până în prezent se conturează o cifră mică, mică de tot. Probabil că dumneavoastră ar trebui să-i întrebaţi pe cei care au vorbit cândva de 900.000 de cazuri… Nu se poate imagina că se va ajunge la cifra asta. Toată promovarea legii s-a făcut pe cifre exagerate, ca să nu spun mai mult, şi pe informaţii incorecte că s-ar aplica directiva nu ştiu care şi nu se aplică nicio directivă… Că ar fi în spirit european, în Europa nu există o asemenea lege.
Dar cifra, în general, cred că ar trebui să constituie un element de dezbatere pentru că, altfel, toată dezbaterea nu-şi are rost. Nu ştim despre ce discutăm.
Deci, avem în prezent câteva mii de cazuri. Dar ceea ce mi se pare mie relevant… Din datele pe care le avem. De aia nu vă dau cifra, pentru că se creează o discuţie asupra cifrei şi… Vă spun din capul locului că nu ştim dacă este cea care cuprinde toate cazurile. Nu avem această capacitate să cerem informaţii din altă parte decât de la bănci.
Aproape jumătate nu aveau restanţe de plată… dintre cei care au apelat la lege. Aprope jumătate. Şi asta este o problemă, spun eu, extrem de serioasă. Deci, oameni care nu aveau restanţe, nu aveau probleme cu rambursarea creditului…
Ce am făcut? Am stimulat o răzgândeală. Cineva care s-a răzgândit, nu mai vreau casa… Aceasta este o problemă la care trebuie să ne gândim mai mult.
Deci avem o descurajare a creditării în general pentru că un asemenea cadru legislativ incert, cu multe lacune… Aş spune că legea este simplă. Eu nu cred că este un titlu de onoare, pentru că nu poţi să faci o lege simplă care vine împotriva Codului Civil. Cum să faci o lege simplă şi legea să intre în contradicţie cu Codul Civil?
Deci nu putem să evaluăm, ca să răspund mai simplu, cu excepţia acestei informaţii care cred că este utilă pentru opinia publică, care vor fi consecinţele asupra creditării în România. Există incertitudine, neclaritate, procese, da?
Şi dacă tot m-aţi întrebat şi nu pot să mă abţin, pe site-ul Băncii Naţionale există şi celelalte două propuneri… Am făcut cinci propuneri pentru ca această lege să nu intre în conflict cu Codul Civil. Adică nu poţi să faci o lege să intri în conflict cu ditamai Codul Civil pe care abia l-ai aprobat, nu? Şi cu codul fiscal. Celelalte două propuneri, care nu au fost aplicate, nu au fost luate în considerare, cred că ar fi făcut din această lege o lege mai realistă şi de ajutor pentru cei care într-adevăr aveau nevoie de sprijin.”