Pentru anul 2017, analiştii se aşteaptă la o creştere a soldului creditelor brute mai dinamică faţă de un avans de numai 1-2% în 2016, susţinută în continuare de majorarea creditării în lei, favorizată de nivelul redus al dobânzilor, susține Iuliana Corlănescu, manager pentru relația cu investitorii în cadrul BCR, într-o opinie publicată în Newsletterul Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România pentru luna în curs.
Potrivit acesteia, stocul creditelor în valută îşi va continua declinul atât datorită rambursărilor, cât şi a procesului de curăţare a bilanţurilor de creditele neperformante.
„Prima casă”, în continuare motorul creditării pentru persoane fizice
În ceea ce privește creditarea retail, aceasta va fi dominată și în 2017 de împrumuturile ipotecare, consideră specialistul BCR. Iar motorul creditării ipotecare vor fi împrumuturile „Prima casă” așa cum s-a întâmplat aproape în fiecare an de la lansarea programului guvernamental.
„Creditarea persoanelor fizice ar trebui să fie susţinută în continuare de creşterea creditelor ipotecare, în special de cele acordate prin programul Prima Casă, care oferă produsul cel mai accesibil (avans 5%, dobânda ROBOR la 3 luni + max. 2% p.a.), dar şi a creditelor standard care vor accelera faţă de 2016, având în vedere că începând din august 2016 tot mai multe bănci au revenit la avansurile de minim 15% la creditele în lei”, remarcă Iuliana Corlănescu.
Pe de altă parte, și „tendinţa de creştere accelerată a creditului de consum negarantat în lei s-ar putea menţine în 2017, după ce începând cu anul 2015 a atins ritmuri de două cifre pentru prima dată post-criză, susţinută de creşterea consumului, ca urmare a reducerilor de taxe şi a majorărilor salariale din sectorul public şi privat din ultimii ani”, este de părere specialistul.
În plus, și împrumuturile adresate companiilor ar urma să-și reia avansul, după ce soldul acestora a scăzut în 2016 raportat la anul anterior. „Cred că în cursul anului 2017 s-ar putea să vedem acest reviriment din punctul de vedere al creditării companiilor. Este o continuare a sincronizării sectorului bancar cu creşterea economică. Trebuie să ne reluăm acest rol de a finanţa creşterea bunăstării, finanţarea expansiunii creditului, care se traduce ulterior în creşterea PIB-ului în România. Sunt create premisele pentru o creştere mai dinamică a creditului neguvernamental, dar spun eu, de dorit cu accent pe creditarea companiilor. Este mai facil să se realizeze o creştere a creditării persoanelor fizice, dar este mult mai benefic că bancherii să realizeze o creştere a creditării private prin acordarea de credite companiilor”, a declarat, recent, Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor
Electele negative ale schimbării legislației
Efectele negative ale adoptării reglementărilor privind protecţia consumatorilor s-au văzut în 2016 şi se vor resimţi şi în 2017, mai notează managerul pentru relația cu investitorii al BCR, care atrage însă atenția că se „observă şi o serie de efecte pozitive, băncile fiind impulsionate să-şi reconsidere relaţia cu clienţii, să devină mai flexibile. Numeroase bănci au acţionat pro-activ pentru a sprijini clienţii care se confruntau cu dificultăţi financiare, prin restructurarea datoriilor, refinanţare sau chiar reducerea ratelor la credit. Sperăm că lecţiile crizei au fost învăţate şi că au fost puse bazele unui nou început în relaţia client-banca”.
Pentru piaţa bancară, anul 2016 a fost unul dificil, marcat de promovarea multor iniţiative legislative care vizau protecţia consumatorilor, parte dintre ele justificate de preluarea în legislaţia românească a unor reglemetari europene, precum aplicarea din septembrie 2016 a prevederilor Directivei UE/17/2014 care presupune informarea cât mai transparenţă a clienţilor cu credite ipotecare sau de consum cu ipotecă. Au fost însă şi iniţiative a căror adoptare a avut o tentă populistă, precum falimentul personal, darea în plata sau conversia creditelor în franci elveţieni, notează Iuliana Corlănescu.
Specialistul face o trecere în revistă și a etapelor prin care au trecut cele trei legi intens dezbătute anul trecut, legea insolvenței personale urmând să intre în vigoare pe 1 iulie 2017, iar legea dării în plată fiind nuanțată prin decizia CCR, „în sensul că, instanţa de judecată va fi cea care va decide dacă debitorul poate beneficia de lege, pe baza verificării elementelor de impreviziune”.
