Legea ”Darea in plata” a dus la o „socializare“ intensa. Toti factorii implicati si nu numai sunt zilnic in media, la TV, online, gata sa ne spuna de ce e legea buna, sau de ce nu e buna. Atatea dezbateri nu au mai avut loc de foarte multa vreme, nici OUG 50 nu s-a bucurat de atata show. De fapt, asistam la cel mai mare lobby. Partile direct implicate – banci si clienti – ataca acum „ultima“ reduta: presedintele Klaus Iohannis.
Dupa ce legea a trecut de Parlament, cu jalba in mana, fiecare vrea sa fie auzit la Cotroceni. Bancherii i-au scris presedintelui, ba chiar au avut o intalnire informala cu acesta. De cealalta parte, avocatul Gheorghe Piperea, cel care a pus pe hartie legea ”Darea in plata”, a solicitat, la randul sau, o intrevedere pentru a-si prezenta punctul de vedere.
Gheorghe Piperea a declarat ca ieri a a avut o discutie de peste o ora si jumatate cu consilierul Cosmin Marinescu. Chiar daca si-a spus punctul de vedere, avocatul este sceptic. „Deja era intiparita in discursul consilierilor obsesia bancherilor ca legea e pentru bogati“, sustine Piperea, pe pagina sa de Facebook.
Avocatul a punctat cele mai importante teme discutate:
„(i) am aratat ca legea e menita a echilibra o relatie contractuala in care partea slaba – consumatorul – este captiva; legea este un instrument de negociere;
(ii) am aratat ca statisticile BNR privitoare la restantele la creditele cu ipoteca sunt irelevante, intrucit marea masa a acestor credite sunt inregistrate la „buni platnici” fie pentru ca debitorii se sufoca platind rate mai mari decit veniturile, fie pentru ca bancile, profitind de non combat-ul BNR, opereaza restructurari de fatada, pentru a evita provizionarea si pentru a raporta mincinos indici buni de solvabilitate; legea ii priveste indeosebi pe acesti debitori captivi, care nu isi vor parasi casele, ci vor negocia cu bancile pe baze egale; desigur ca ii priveste si pe debitorii in executare sau deja executati;
(iii) legea e pentru consumatori si nu pentru dezvoltatori imobiliari; acestia au la dispozitie legea falimentului pentru a se descarca de datorii;
(iv) legea nu are niciun viciu de neconstitutionalitate;
(v) bancherii sunt toti de acord cu legea, „dar nu in forma asta”; ma intreb de ce le-o fi luat 7 ani sa recunoasca necesitatea legii“.
Bancherii au vorbit, in repetate randuri, despre riscurile adoptarii acestei legi, reprezentate de dobanzile negative pentru depozite, credite cu un avans mai mare (intre 30-50%) sau imprumuturi tot mai greu de obtinut, din cauza conditiilor de creditare schimbate.
„S-a ajuns la un echilibru intre depuneri si credite. Sumele din depuneri si sumele date prin credite sunt acum intr-un echilibru stabil. Acum in Romania avem 15 milioane de conturi bancare cu 9,5 spre 10 milioane de romani depunatori in banci. Daca bancile vor fi nevoite sa dea mai putine credite (din cauza adoptarii legii darii in plata), dobanda pasiva acordata depunerilor, cele platite la depozite, va fi si mai mica – si asa e la 1-2%. Vom ajunge la dobanda negativa, ca modelul Japonez, adica nu-i dau omului nimic, vine cu banii si mai da el 2%, ca recunostinta pentru banca ca ii tine banii“, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, la televiziunea Digi24.
„BNR nu sprijina bancile, sa nu cumva sa nu fie atinse nici cu o floare. Nici vorba de asa ceva. BNR are doua raspunderi prin lege: stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara a tarii. Iar Stabilitatea financiara a tarii depinde in mod fundamental de aceasta masa imensa a populatiei Romaniei care a devenit depozitara in banci, isi tine banii in banci. Si banii astia sunt banii din care se dau credite“, a mai spus Adrian Vasilescu.
In cadrul conferintei ”10 ANI DE BANKING”, organizata de publicatia online www.bankingnews.ro pe 3 decembrie 2015 cu ocazia implinirii a zece ani de activitate, Omer Tetik a aratat cum se vor reorienta bancile, daca legea darii in plata va fi adoptata. “O sa cerem un avans mai mare pentru credite si o sa renuntam sa finantam achizitia de terenuri agricole. Bancile vor incepe sa evite riscurile si isi vor focusa activitate intr-un segment foarte mic, in loc sa dea sanse tinerilor, start-up-urilor, fermierilor mici si antreprenorilor locali”, a explicat Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.
Gabriela DINU
