Cunostintele financiare permit oamenilor sa-si aloce eficient resursele financiare, pe tot parcursul vietii, intr-o viata plina de incertitudini si imperfectiune. Lipsa educatiei financiare genereaza inegalitate si frustrare pe plan personal. Iar acest lucru este deja cunoscut in Romania acestor ani.
Fara o intelegere generala a conceptelor financiare, nu putem face alegeri intelepte in plan financiar: nu suntem deschisi catre economisire si nu stim cum ne poate ajuta acest comportament pe viitor. Nu stim sa facem investitii, nu intelegem cum si cand putem accesa un imprumut, nu intelegem termenii financiari prezenti intr-un contract al unei entitati financiare.
Un studiu recent spune ca 78% dintre romani sunt analfabeti financiar
Agentia de rating Standard&Poor a publicat recent rezultatele unui sondaj Gallup pe un esantion de 150.000 de adulti din 148 de tari pentru masurarea nivelului de „alfabetizare” din punct de vedere financiar, derulat la nivel global.
Rezultatele sondajului Standard&Poor au plasat Romania pe locul 124, ultimul loc in UE, cu un scor de 22%. Mai exact, doar 22% dintre femei si 22% dintre barbati au trecut testul.
Este infricosator ca 78% dintre romanii chestionati au picat testul, adica nu au raspuns corect la cel putin trei concepte dintre cele patru evaluate. In cadrul sondajului au fost testate cunostintele participantilor privind patru concepte financiare de baza: diversificarea riscului, inflatia, aritmetica si dobanda compusa.
In UE, cele mai ridicate procentaje au fost inregistrate in Suedia si Danemarca – fiecare cu 71%, Marea Britanie – 67% si Germania – 66%.
In Romania, numai 15% dintre adulti economisesc pentru perioada batranetii si numai 35% dintre adultii care au credite stiu ce reprezinta capitalizarea dobanzii, potrivit sondajului S&P.
Un aspect interesant relevat de sondaj: rezultatele sunt mai bune pentru cei cu varsta intre 15 si 34 de ani (30%) decat in cazul celor intre 35 si 54 de ani (23%) si al celor de peste 55 de ani (19%).
Romania are nevoie ca Educatia Financiara sa patrunda in scoala ca obiect de studiu obligatoriu. Aici, unde 78% dintre ai nostri nu inteleg termeni financiari elementari, este nevoie de un “pact national pe educatia financiara”
Nu mai e niciun secret ca tarile educate sunt si primele tari “alfabetizate” financiar. Aici, companiile, asociatiile si ONG-urile stiu ca numarul celor care inteleg termenii financiari nu este suficient si se implica activ in educare, chiar daca nu exista “un pact national pe educatia financiara”. Ei sunt primii care sprijina educatia copilului, viitor angajat al companiei care a generat si sprijinit financiar pentru campania de constientizare.
In tarile care pun accent pe educatia financiara, exemplele despre cum sa ne administram banii, sa eficientizam castigurile familiei, incep din copilarie si cuprind inclusiv rationamente logice usoare, nu numai date generale despre bani si bancomate. Elevul este ajutat sa inteleaga ca un “dolar” investit la un randament de 6% difera de unul cu un randament de doar 2%. Si peste 50 de ani, suma investita in randamentul de 6% va fi diferita de a celui care a investit 2%. Si astfel, el poate combate inegalitatea de avere, care va duce la frustrare si stres. Tot la orele de educatie financiara, el invata ca acesti factori sunt declansatorii unor probleme de sanatate. Iar un om bolnav, va cheltui bani pentru sanatatea sa. Si doar daca ii va detine!
Se estimeaza ca 30-40% din averea detinuta la varsta pensionarii este reprezentata de educatia financiara a individului. Mai precis, de cunostintele financiare aplicate de-a lungul vietii.
Nu acelasi lucru se simte si se studiaza in Romania. Pana cum cativa ani, tangenta copiilor romani cu educatia financiara se rezuma doar la cateva lectii primite in particular. Asa am procedat noi cu cativa elevi pe care i-am dus sa cunoasca cateva sucursale bancare. Acolo au interactionat cu un specialist si au pus intrebari despre bani. Si nu oricum. Direct despre banii pe care ii pot face ca antreprenori: IT-isti, medici cu cabinetele lor, avocati sau jurnalisti, toti isi doreau sa cunoasca cum sa “faca bani”.
Elevii de azi spera si viseaza ca maine sa fie timpul lor, al oamenilor liberi, cu business-ul lor si banii pe care sa-i investeasca asa cum au invatat. Unde?
Tara, Ministerul si Scoala nu s-au implicat pana acum sa ajute elevul, viitorul angajat, manager, CEO, sa aiba macar minimele cunostinte financiare. Sa nu credeti ca marile companii se misca mai bine. Sunt inca putine companiile care se implica in educarea si sustinerea unor programe menite sa schimbe mentalitati pana la urma.
Putem numara pe degetele de la o mana gradinitele si scolile particulare din capitala care au implementat ore de educatie financiara. Nici „la privat” si nici la „stat” orele acestea nu sunt un „must”.
Doar Liceul National Teoretic, Scoala Spectrum, Gradinita Arc-en-Ciel si Gradinita Ana Lugojana au inteles, de curand, importanta educatiei financiare.
In Romania, Ligia Golosoiu, specialist de la BNR, a pus la punct manuale si CD-uri dedicate educatiei financiare. A pus bazele unui proiect de educatie financiara cu sanse mari sa fie motorul schimbarii, sa ajunga in toate scolile si gradinitele din Romania.
Disciplina Educatie Financiara, un curriculum realizat cu ajutorul Bancii Nationale a Romaniei, a fost introdus in scoli, deci cu sprijinul Ministerului Educatiei, in septembrie 2013. Prima carte de educatie financiara – „Banii pe intelesul copiilor” – tiparita de Ligia Golosoiu, a aparut in 2007! BNR si MEN au semnat un parteneriat pe 4 ani, in 2013, adica inclusiv pentru anul scolar 2016- 2017.
Unul din zece elevi de clasele a III-a si a IV-a au studiat materialele lansate de BNR impreuna cu Ligia Golosoiu. Cursul a fost cea mai populara materie scolara din anul 2015. 45.000 de elevi din clasele a 3-a si a 4-a au studiat orele de Educatie Financiara.
Principlalul obiectiv al proiectului consta in implementarea treptata a acestuia la nivel national. Disciplina optionala Educatie financiara este conceputa la nivelul ariilor curriculare “Om si societate” si “Matematica si stiinte” si are ca obiectiv integrator “formarea unui comportament rational in relatie cu banii, prin antrenarea copiilor in activitati ce stimuleaza gandirea logico-creativă”. In anul 2015 – 2016, s-au inscris la studiu peste 53.500 persoane (inclusiv profesori care se vor pregati pentru a duce informatia corecta la clasa).
In anul 2014-2015, au fost pilotate notiuni elementare de educatie financiara si la gradinita: 2.000 copilasi de gradinita din judetele Arad, Prahova, Constanta, Timis si Hunedoara au ascultat propunerea gandita de Ligia Golosiu pentru ei „DE LA JOC LA EDUCAȚIE FINANCIARĂ”.
Daca ministerul se grabeste, exista sanse mari ca in semestrul II al acestui an scolar, micutii de la gradinite sa invete si ei cu ce bani se cumpara o jucarie.
Un proiect bun care are nevoie de sustinere. Unul la nivel inalt. Pentru ca e nevoie de unitate, nu de proiecte punctuale sustinute de cateva banci si dupa care, odata incheiate, se asterne linistea peste importanta educatiei financiare.
Lucrurile incep sa se “miste” dar mai este mult pana sa implementam o strategie nationala. Ministerul Educatie trebuie sa decida cat mai repede ca acest curs optional nu este indeajuns. El trebuie exins, de la gradinita la liceu, trebuie vazut ca un curs integrat in scoala, obligatoriu, pentru dezvoltarea unei natii educate, ce duce la prosperitate si fericire.
Si lucrurile nu se pot opri aici: educarea dascalilor care vor genera informatii elevilor e una prioritara, este practic urmatorul pas. Si ei fac parte din cei 78% care nu au resusit sa raspunda unor intrebari financiare de baza.
Dupa ani de munca si zbatere, oficialii BNR au anuntat in luna noiembrie ca Romania lucreaza impreuna cu noua state europene la o „strategie nationala pentru educatia financiara”.
Astept cu interes anul 2016. Sunt sigura ca el va aduce schimbari majore in educatie, de la Ministerul Educatiei vin semnale ca vointa exista. Astept sa se puna bazele educatiei financiare la nivel national. Astept ca bancile sa-si dea mana impreuna cu BNR pentru a avea un singur proiect, un singur scop: educarea viitorului client.
Gabriela DINU
