Autoritatile s-au angajat in fata FMI si CE sa nu adopte legea insolventei personale, legea colectarii datoriilor sau modificare OUG 50/2010 si lasa de inteles ca vor amana introducerea proceselor colective privind clauzele colective, potrivit textului scrisorii de intentie transmise FMI.
„Pentru ca mentinerea disciplinei creditarii in randul debitorilor contribuie in mod semnificativ la imbunatatirea stabilitatii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea initiativelor legislative (cum ar fi, de exemplu, propunerile privind legea insolventei personale si legea colectarii datoriilor sau modificarea Ordonantei 50/2010), care ar submina disciplina creditarii”, se arata in textul scrisorii de intentie, potrivit Mediafax.
Guvernul a decis in luna ianuarie sa amane pana la jumatatea anului introducerea in legislatie a unei prevederi din noul Cod Civil, care le-ar permite asociatiilor de consumatori si Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor sa ceara in instanta anularea din toate contractele unei banci a unor clauze considerate abuzive.
Amanarea a intervenit la solicitarea expresa a Fondului Monetar International (FMI), care a motivat ca nu exista un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de conditionalitate a mai fost introdusa in scrisorile de intentie din anul 2010, cand expertii internationali au cerut modificarea cunoscutei Ordonante 50, care obliga bancile sa transparentizeze costurile creditelor.
Romania, unul dintre putinele state UE unde nu exista o lege a falimentului personal
„in acest sens, am initiat un studiu de impact si consultare publica cu toate partile relevante, pe tema legii procedurale de aplicare a codului civil, cu precadere privitor la prevederile legate de clauzele abuzive din contractele de imprumut, premergator adoptarii acestei legi”, se mai spune in noul text al scrisorii de intentie.
Bancile ar putea pierde 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive din contractele de credite de retail, potrivit unui studiu de impact realizat de BNR.
Miza proceselor colective rezida in faptul ca bancile vor fi obligate, odata cu introducerea in noul Cod Civil a acestui tip de procese, sa modifice in toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de o instanta printr-un astfel de litigiu.
Simularea BNR a luat in calcul toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instantele de judecata, inclusiv in conditiile in care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu intelegeri negociate.
Legea prevede ca pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeste negocierea. Potrivit unor surse judiciare, studiul de impact arata o deteriorare a situatiei financiare doar in cazul a doua banci mari, insa nici in aceasta situatie nu ar fi vorba de vreun pericol pentru ca vreo institutie de credit sa intre in faliment ca urmare a aplicarii prevederii.
BNR s-a opus initiativelor legislative in ambele situatii (inclusiv in cazul OUG 50/2010) si a facut lobby pe langa autoritati pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi in sistemul bancar, motivand ca ar putea fi pusa in pericol stabilitatea financiara.
Institutiile de credit, sprijinite de Banca Nationala, sustin ca procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui sa aiba cale de atac la inalta Curte de Justitie si Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile in astfel de spete privesc o masa larga de populatie si ar trebui judecate de o instanta superioara.
Codul Civil prevede ca aceste procese sa aiba ca prima instanta tribunalul, iar sentinta definitiva sa fie pronuntata de Curtile de Apel. Daca Guvernul accepta sa legifereze o exceptie in acest sens, prevederea nu ar putea viza doar bancile, ci toate procesele intre consumatori si furnizori, pentru a nu se crea discriminare.
O astfel de masura ar putea aduce la inalta Curte de Casatie si Justitie mii de procese intre populatie si furnizori de electricitate, telefonie, sau apa si canalizare.
