Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a făcut publică, vineri, corespondenţa pe care a purtat-o cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în scrisoarea sa susţinând că membrii conducerii BNR au indus la nivelul mediului economic o stare de neîncredere în Guvern.
„Politica monetară, atribuţia exclusivă a BNR, reprezintă o componentă esenţială a mix-ului de politici macroeconomice promovat pentru asigurarea unei dezvoltări economice accelerate, dar sustenabile şi de durată. În acest sens, consider că politica monetară trebuie să se armonizeze cu politicile gvernamentale. Din acest punct de vedere îmi exprim îngrijorarea faţă de măsurile întreprinse la început de an de cătere BNR şi care, în opinia mea, nu reprezintă cea mai potrivită cale de coordonare a politicilor macroeconomice”, arăta Liviu Dragnea la începutul scrisorii sale către Consiliul de Administraţie al BNR, potrivit Mediafax.
El mai apreciază că o politică monetară adecvată trebuie configurată în raport cu politica fiscal-bugetară şi, în general, cu politicile guvernamentale stabilite prin programul de guvernare, fără a se pune semnul întrebării asupra capacităţii Guvernului de a implementa măsurile asumate sau de a îndeplini prevederile legilor bugetare.
„O politică monetară bazată pe neîncredere şi pe maximizarea unor riscuri potenţiale nu este în opinia mea o politică favorabilă creşterii economice sustenabile şi poate duce în final la rezultate contrare celor aşteptate. Aceste rezerve pe care le am cu privire la fundamentarea şi pertinenţa măsurilor întreprinse în ianuarie şi februarie sunt determinate de comunicările dvs. publice, inclusiv de minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 februarie 2018. Se menţionează în documentul citat faptul că membrii CA au remarcat <<incertitudinile legate de transferul către angajaţi a contribuţiilor sociale, precum şi de potenţialele corecţii fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB>>. În aprecierea mea, într-o instituţie publică asemenea remarci nu îşi au locul la mai puţin de o lună de aplicare a politicii bugetare configurate prin Legea bugetului de stat nr. 3/2018”, a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor.
Potrivit lui Dragnea, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au indus la nivelul mediului economic „o stare de neîncredere în Guvern”, iar o măsură de politică monetară, respectiv majorarea ratei dobânzii bazată pe suspiciuni cu privire la activitatea guvernului „nu reprezintă o politică monetară corectă”.
Liviu Dragnea a criticat şi opinia Consiliului de Administraţie BNR cu privire la „trenarea redresării absorbţiei fondurilor europene”, pe care o consideră ca fiind o afirmaţie eronată şi în totală discordanţă cu realizările din 2017 şi cu angajamentele Guvernului pentru anul în curs.
„În mod eronat se consideră că puseul inflaţionist apare din cauza politicilor fiscale şi de venituri. (…) După cum sunt convins că ştiţi, principalele cauze care au determinat inflaţia nu ţin de acţiunea guvernamentală. (…) În calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor mă adresez dvs. pentr a vă solicita o motivaţie tehnică şi foarte argumentată cu privire la majorarea repetată, încă de la începutul anului a ratei dobânzii de politică monetară”, mai arată preşedintele Camerei Deputaţilor în scrisoarea sa.
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, i-a răspuns preşedintelui Camerei Deputaţilor tot prin intermediul unei scrisori.
„Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au analizat scrisoarea dumneavostră privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici şi a componentelor mix-ului de politici economice. Răspundem invitaţiei dumneavoastră la un dialog construcitv între Parlament, Guvern, BNR, în baza Legii 313/2004 şi a prevederilor privind băncile centrale din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, cu scopul de a realiza o imbinare mai bună între politicile guvernamentale şi politica monetară a BNR”, se arată în scrisoarea trimisă de Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR susţine, potrivit scrisorii sale, că în scopul revenirii inflaţiei la un nivel prognozat de 3,5% în decembrie 2018, respectiv la limita superioară a intervalului ţintit, s-a impus o întărire graduală a politicii monetare, începând cu semestrul II 2017, la început prin îngustarea coridorului de dobânzi din jurul ratei de politică monetară.
„Întărirea a fost impusă de altfel şi de condţiile pieţei. În final, majorarea ratei de politică monetară a fost determinată atât de accelerarea inflaţiei, cât şi de faptul că efecle politicii monetare apar cu o anumită întârziere. (…) O eventuală lipsă de reacţie din partea BNR, atât în primele două luni ale anului, cât şi în perspectivă, ar amplifica riscul ancorării aştepătrilor inflaţioniste la un nivel crescut, deoarece agenţii economici, inclusiv instituţiile internaţionale, ar fi interpretat lipsa de reacţie a BNR ca pe o acceptare tacită, pe termen mediu şi lung, a respecivului nivel de inflaţie. De asemenea, s-ar fi mărit riscul deprecierii suplimentare a leului”, se mai arată în scrisoare
