Comisia pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților a votat, marți, creșterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianților ce trebuie să permită plata cu cardul. Mastercard, care a fost încă de la început și este în continuare un susținător al legii cash-back, consideră că majorarea pragului până la 50.000 de euro elimină principalul efect benefic al legii, și anume incluziunea financiară în mediul rural.
Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România, face următoarele precizări legate de consecințele creșterii cifrei de afaceri minime de la care comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul:
- În primul rând, vorbim despre modificarea unei legi adoptate în unanimitate de Parlament, prin inițierea proiectului de modificare, la nici trei luni de la intrarea ei în vigoare.
- De asemenea, nu au fost multe cazuri când o măsură adoptată de către autorități să fie dată drept exemplu de bune practici pe plan extern, cum s-a întâmplat în cazul acestei legi. Țări precum Franța, Germania și Marea Britanie iau în considerare adoptarea unor măsuri similare pe modelul celei din România.
- Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare indică legea cash-back drept exemplu de bune practici și studiu de caz.
- Creșterea pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii, în contextul în care doar 17% dintre comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 și 100.000 euro pe an.
- Prin măsura adoptată în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, impactul legii se reduce semnificativ. 73% din totalul comercianților autorizați – potrivit datelor furnizate de către ANAF – nu vor fi obligați să accepte plăți prin intermediul cardurilor.
- Majorarea cifrei de afaceri anuală la 50.000 de euro va adânci decalajul economic, social și tehnologic între polii de dezvoltare (cele câteva mari orașe din România), micul urban și mediul rural.
- Utilizatorii de carduri din mediul rural și din urbanul mic (pensii, beneficii sociale, subvenții APIA) nu vor putea în continuare să plătească cu cardul la comerciant.
- Va fi înlăturat impactul pozitiv asupra economiei, în ansamblul ei: prin accentuarea economiei gri, creșterea numerarului aflat în circulație și eliminarea sprijinului oferit autorităților fiscale, prin trasabilitatea tranzacțiilor. Dintre cele 10 măsuri concrete de reducere a economiei gri propuse de Mastercard Guvernului la finalul anului 2014, legea cash-back era singura implementată. Însă, prin creșterea pragului la 50.000 de euro, impactul legii este anulat.
În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului „Impactul plăților electronice asupra economiei”, realizat de PwC la comanda Mastercard. - Plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, și la jumătate față de media din Europa Centrală și de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată același studiu.
- România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, față de 28,4%, cât avea în 2013 – și unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată. Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte ţări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE.
- Prin extinderea obligației de a pune la dispoziția clienților serviciul de plată cu cardul și menținerea pragului la echivalentul în lei a 10.000 de euro, numărul agenților economici care oferă acest serviciu ar crește de la 69.842 la 138.134. Veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.
- Stabilirea unui prag de 50.000 de euro nu este o măsură de sprijin a micilor comercianți, ci o măsură care va încuraja comerțul neloial, practicat de cei ce eludează obligațiile fiscale ce le revin. Sprijinul acordat IMM-urilor și micilor antreprenori este un obiectiv major al Guvernului, fiind adoptate și implementate o serie de măsuri și programe importante în sprijinul acestora.
Mastercard reamintește că legea cash-back este o lege care s-a bucurat de sprijinul autorităților din România – Ministerul Finanțelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Banca Națională a României, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – și al întregii industrii.
Nu în ultimul rând, Guvernul României a emis, la mijlocul lunii mai, un punct de vedere legat de extinderea legii cash-back pentru comercianții cu ridicata și prestatorii de servicii: „Extinderea obligației de a pune la dispoziția cumpărătorilor posibilitatea de a plăti cu cardul și pentru operatorii care desfășoară activități de comerț cu ridicata, precum și a celor care desfășoară activități de prestări servicii este justificată, având în vedere necesitatea asigurării unui tratament egal, nediscriminatoriu între diferitele categorii de comercianți”. Astfel, Executivul considera drept injust ca un comerciant cu amănuntul a cărui cifră de afaceri se situează peste plafonul stabilit de lege (10.000 de euro) să fie obligat să pună la dispoziția clienților POS, iar un restaurant, un hotel sau un comerciant cu ridicata să nu aibă această obligație.
