Prezent la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România, Guvernatorul Mugur Isărescu a vurt să întărească mesajul transmis constant în ultimii ani: „trebuie să avem grijă de echilibrele macroeconmice ca de lumina ochilor.”
„Acest mesaj devine imperativ în contextul accentuării unor dezechilibre și al sporirii riscurilor și incertitudinilor pe plan global: doar în condiții de disciplină, de evitare a unor politici perpetuu prociclice se poate obține o dezvoltare sustenabilă, se pot atenua inegalitățile, recupera decalajele și se va consolida parcursul nostru în cadrul Uniunii Europene.
Întreaga lume se confruntă cu multe schimbări și provocări. Unele măsuri și stimulente – uneori juste, alteori mult prea mult așteptate – pot accentua vulnerabilitățile din orice economie.
Mai ales când procesul de transformare, de convergență reală – o noțiune complexă ce trebuie bine explicată – reclamă realizarea unor reforme structurale și instituționale de substanță”, a spus Mugur Isărescu.
Potrivit Guvernatorului, „in tabloul macroeconomic, problema deficitelor gemene – deficit de cont curent/deficit bugetar – este agravată de punctul de inflexiune unde ne situăm după anii de creștere economică post-criză și de o slăbire a tonusului activității economice la nivel global. Menținerea sub control a dezechilibrelor interne și externe este singura modalitate prin care economiile emergente vor putea face față cu succes unor șocuri nefavorabile.
Iar faptul că, dintre economiile UE aflate în Europa Centrală și de Est, România are nivelurile cele mai mari ale deficitului bugetar și dezechilibrului extern nu poate fi ignorat în formularea politicilor economice. De fapt, marea provocare este să corectăm această problemă în mod înțelept, să găsim resurse și să evităm perpetuarea unor comportamente pro-ciclice într-o perioadă de temperare a creșterii economice. În absența unor măsuri adecvate, a unui mix de politici echilibrat, a dialogului și reducerii zgomotului, pieţele pot/vor forța o corecţie, exact când nu trebuie.
Probabil cel mai vizibil barometru al existenței unor dezechilibre fundamentale precum deficitului de cont curent, dar și al schimbării de sentiment, al percepției, inclusiv din cauza unor factori emoționali, este piața valutară.
Iar evoluțiile recente pe această piață, inclusiv cele în context regional, sunt relevante. Accentuez relevante nu alarmante! Dar, vedeți, avem obiceiul ca și o depreciere de doi bani, și la propriu, și la figurat, să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă. Noi, la banca centrală ne menținem opinia că o corecție a deficitului extern, când se va întâmpla, nu se va putea face (doar) prin deprecierea cursului de schimb. Cred că nici nu e bine, dacă ne uităm exact din ce e făcut deficitul de cont curent.
Dacă avem deficit fiscal de 4,4% și deficit extern de 5,5% și știm bine că deficitul extern = deficitul fiscal + deficitul privat, apoi ce facem? Ne adresăm la 1%? Deficitul privat cu cursul de schimb? Asta facem sau asta să propunem? Că am văzut propuneri și din partea unora de la dumneavoastră. Mai ales că deficitul extern al sectorului privat este finanțat autonom, întrucât acolo vin investițiile externe directe private, care sunt la aproape 2% din PIB.
Trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă dorim reducerea deficitului extern. Iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental, încarcă povara finanțării deficitului. Avem o povară mare a finanțării deficitului din credite externe. Noi, la Banca Națională a României, ne menținem opinia potrivit căreia corecția deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecția deficitului public. Iar această corecție nu se poate face dintr-o data, printr-o singură măsură de politică economică.
Deprecierea – mai ales la nivelele moderate consemnate în ultimii ani (3-5 la sută pe an), are mai degrabă rolul de a tempera presiunile pe piață, de a evita formarea/alimentarea altor dezechilibre. Să nu uităm faptul că mișcarea cursului de schimb poate fi și un instrument care poate apăra economia de mișcări speculative.
Din perspectiva băncii centrale, am construit în timp și dispunem de un set de instrumente specifice politicii monetare (dobânda, coridorul, reglarea lichidității, rezervele minime obligatorii) pentru ca, printr-un dozaj adecvat și fiind foarte atenți la evoluțiile interne și externe, să putem asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și menținerea celei financiare.
Este însă foarte important ca atât decidenții, cât și publicul larg să înțeleagă faptul că politica monetară nu poate soluționa și aspecte sau probleme ce țin în mod direct de alte paliere ale politicilor macroeconomice. Nu există alternativă viabilă la un mix previzibil și coerent de politici economice. Din acest motiv, apelul nostru și sublinierea în mod constant, uneori plictisitoare, a importanței coordonării politicilor în cadrul unui dialog echilibrat, atât la nivel institutional cât și în spațiul public.
Sintagmă “mix echilibrat de politici economice” este deja consacrată în comunicările noastre.
Referitor la ceea ce am văzut ieri la televiziuni, opinia mea este că unele mesaje ale BNR au fost distorsionate. Mă exprim limpede: consider că abordarea guvernului este corectă, adică abordarea pas cu pas a problemelor economice cu care se confruntă țara. Nu le putem lua pe toate să le discutăm, mai întâi trebuie să vedem care este situația clară a bugetului.
Sprijin cu toate forțele ideea de a se termina cu arieratele create de buget, pentru că orice întârziere a plăților pe care trebuie să le facă bugetul generează un lanț de arierate, scrie asta și în teorie: ”atunci când într-o societate apar arierate, uitați-vă și la buget, să nu fie el sursa acestor arierate” Apoi, dacă din întârzierile acestea ale plăților bugetare, mai și omori societăți comerciale, de unde să-și ia bugetul resurse sau să mențină creșterea economică?
În continuare, dacă cifra deficitului public este de 4,4%, concluzia logică este că terminăm discuția despre cursul de schimb. Ce rost are să fie purtată, să echilibrezi contul extern când patru cincimi din deficitul extern vine din deficitul fiscal? Știu că după ce am spus aceste lucruri este posibil să apară cineva să spună că Guvernatorul ajută guvernul. Ajutăm țara, Banca Națională lucrează cu orice guvern îl dă țara, avem acest guvern și îl ajutăm, nu este ceva anormal dacă guvernul merge în direcția bună.
Abordarea pas cu pas înseamnă, cred eu, că dacă închiderea bugetului pe acest an este o problemă (și este), după ce stabilim dimensiunea problemei (mărimea deficitului), ne ocupăm de finanțarea acestuia și după soluționarea acesteia, abordăm chestiunea bugetului pe 2020 și a legii pensiilor.
Desigur, cu profesionalism putem discuta și despre legea pensiilor, dar dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul șef al BNR (nu Banca Națională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară așa ceva. Și nici noi, BNR. E o decizie politică. Valentin Lazea a făcut niște analize de cifre, dar uitați unde s-a dus dezbaterea, încotro a luat-o. Dar până la pensii mai sunt vreo zece alte lucruri de lămurit, poate chiar mai multe. Prima este finanțarea.
Câteva idei despre finanțarea deficitului bugetar suplimentar la acest sfârșit de an:
E grea, dacă nu știm să o facem, dar posibilă dacă acționăm cu calm. Reacționez la ce am citit dimineață în presă. Guvernul are buffer (stoc de rezervă în valută), nu l-a consumat. Dar e bine să îl folosească? Vă întreb pe dumneavoastră, ca specialiști.
Deci țara are exces de lichiditate! BNR face eforturi să sterilizeze acest exces, cu costurile de rigoare. Sistemul bancar românesc are și el costuri. În momentul când absorbim excesul de lichiditate dăm băncilor 2,5% sau mai puțin, față de cca. 3% cât oferă Ministerul Finanțelor. Dacă Ministerul Finanțelor Publice ar vinde buffer-ul, ar mai adăuga la excesul de lichiditate. Dar asta ne trebuie? Și i-ar folosi cuiva?
Trebuie să ne așezăm la masa de lucru cu calm și să rezolvăm problemele pe care le avem. Aceasta este o invitație pentru toată lumea. După ce lămurim sfârșitul acesta de an, construim bugetul pentru anul viitor, care este într-adevăr greu de făcut. Cu calm, responsabilitate și profesionalism, puteți contribui la asta și dumneavoastră la depășirea situației actuale.
Vă invit, dragi colegi, dragi oaspeți ai Băncii Naționale, dragi analiști, să vă aduceți această contribuție. Calm, profesionalism și responsabilitate în dezbaterea publică. Credința mea este că situația macroeconomică este administrabilă în România. Avem resurse. Să știm în mod înțelept cum le putem folosi” a fost mesajul Guvernatorului Mugur isarescu.
