Guvernatorul Mugur Isărescu, a explicat, în cadrul unei prelegeri susținute vineri seara la Alba Iulia, că rezerva internațională – aurul și cele 32 de miliarde de euro – este ținută în afara țării pentru că, de exemplu, astfel se poate verifica existența acesteia în orice clipă pe plan internațional în sistemul de conturi, altfel neavând „nicio valoare”.
Isărescu: Dacă am ține în țară rezerva internațională, ea nu ar avea nicio valoare
„Pentru că multă lume consideră că e ceva necurat aici, de ce BNR ține aurul la Londra. Păi, aurul este parte din rezerva noastră internațională. E rezervă internațională. Nu e rezervă internă. Toată rezerva internațională a unei țări se ține în exterior, că de-aia se numește rezervă internațională. Cei 32 de miliarde de euro, 37 de miliarde echivalent de dolari, nu-i ținem în țară. Dacă i-am ține în țară nu ar avea absolut nicio valoare. Nu ar asigura stabilitatea. Îi ținem în conturi în străinătate. Așa se ține”, a declarat guvernatorul BNR, potrivit Agerpres.
Isărescu a adăugat că poate „pare contraintuitiv”, dar „în momentul în care am ține rezerva valutară în țară, în primul rând am credita pe gratis, fără dobândă, țările emitente de monedă ale monedei respective și, în al doilea rând, nu am asigura convertibilitatea”.
Mugur Isărescu a subliniat și că fiind ținută în afară, rezerva poate să fie verificată în orice moment în sistemul de conturi.
„Noi nu suntem crezuți pentru că în fiecare lună spunem: rezerva valutară a BNR este de 32 de miliarde, plus 103 tone de aur și care valorează patru miliarde de dolari, ș.a.m.d. Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în țară. Ei pot să fie verificați în orice clipă pe plan internațional în sistemul de conturi. Așa funcționează economia mondială”, a explicat Isărescu.
”Noi avem deja 60% în exterior, 40% în interior. Bineînțeles că putem să o aducem în interior. Atunci rezerva de aur adusă în interior devine rezervă internă. Am vrut să atac acest subiect pentru că multe trăznăi se aud în societatea românească astăzi și ele sunt vânturate, uneori, fără motiv”, a spus Guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a mai spus că după 1989 BNR a funcționat aproape o jumătate de deceniu cu un nivel extrem de redus al rezervelor valutare.
„În 1991, mai aveam 26 de milioane de dolari SUA în rezerva noastră. În 1993, (…), cu toate împrumurile de la Fond, ajunsesem la 42 de milioane de dolari rezervă medie. (… ). În prezent avem 32 de miliarde de euro, adică aproape 36 de miliarde de dolari. O creștere de o mie de ori. Păi, de-aia stă leul cum stă acum și este stabil, pentru că în spate are, într-adevăr, după eforturi, o rezervă, comparativ cu trecut, formidabilă, o rezervă adecvată pentru stabilitatea cursului”, a susținut Mugur Isărescu.
El a amintit și de sfârșitul anilor ’90, respectiv de criza asiatică din toamna anului 1997, criza din Rusia din vara lui 1998 și minicriza din America Latină din 1999, când România avea de rambursat, în 1999, un prim împrumut major luat din Japonia.
„Am fost puși într-o situație de criză de credibilitate. Pur și simplu, creditorii noștri externi, înnebuniți de diverse știri (…), au devenit mult mai precauți în acordarea de noi credite țărilor care erau percepute ca având un risc ridicat. Iar în România, datorită acelui vârf de plată din 1999, agențiile de rating ne-au depunctat și într-un mediu extern complet nefavorabil — după criza din Rusia urma cea din Ucraina, apoi și cea din Bulgaria, toate trei țări ortodoxe. Știți cum se întâmplă în plan internațional: ‘Păi de ce nu ar urma și România acum?’ Fără niciun fel de corelație cu situația reală. Și chiar am fost sfătuiți să nu ne facem plățile internaționale, să încetăm plățile”, a spus Mugur Isărescu.
El a adăugat că în acel context atât de dificil, nu numai că s-au făcut plățile, dar s-a făcut și reformă. „Aș putea spune că 1998, 1999 a fost punctul de cotitură”, a afirmat Guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a subliniat că după mai bine de un sfert de secol de la începutul tranziției se poate considera că societății românești îi sunt livrate în prezent de BNR cele trei aspect ale stabilității, respectiv stabilitatea prețurilor, a cursului de schimb și cea financiară.
„În ceea ce privește stabilitatea prețurilor, noi considerăm că BNR livrează în prezent societății românești o inflație scăzută. Și nu este negativă. (…). Stabilitatea cursului de schimb — este și ea un lucru asigurat. (…) Leul este perfect convertibil. (…).Stabilitatea financiară este o realizare, un lucru livrat de BNR. (…)Principala noastră preocupare este ca banii milioanelor de deponenți din România să fie în siguranță’, a conchis Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.
