Potrivit analiștilor OTP Bank, recuperarea economică încetinește, iar creșterea PIB-ului este vizibil afectată de inflația ridicată, stagnarea salariilor reale, încetinirea creșterii globale și efectele conflictului Rusia – Ucraina. Cu toate acestea, se pare că rezultatele puternice din primul trimestru vor fi suficiente pentru a atinge o creștere anuală estimată a PIB-ului de 4%, chiar dacă performanța din următoarele trimestre se va reduce.
Având în vedere performanța recuperării economice, rezultatele primului semestru au fost o surpriză neașteptată, deoarece piața se aștepta la o corecție a creșterii PIB în primele trei luni, în urma stagnării din a doua parte a anului 2021. Mergând mai departe în analiza sectorială, serviciile și comerțul sunt sectoarele responsabile de surpriză, cu o revenire foarte bună a activităților în primul sector, ceea ce ar putea fi legată de creșterea consumului de servicii, odată cu trecerea pandemiei.
Creștere economică de 3% în 2023
„În context regional, comparația sugerează o performanță de creștere medie mai optimistă pentru România. Deși, pentru anul viitor predicția este pesimistă, cu un rezultat așteptat mai scăzut. Pentru moment toate zonele sunt afectate, având în vedere inflația, comerțul, venitul real, ratele dobânzilor sau consolidarea fiscală, care în acest moment s-a oprit. Va fi reluată pe parcurs, pe măsură ce mediul de creștere a ratei dobânzii va începe să se consolideze, și în consecință creșterea economică s-ar putea situa sub 3% în 2023. Perspectiva pozitivă este întregită și de faptul că se așteaptă ca România să primească fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB anual în acest orizont de prognoză”, au raportat analiștii OTP Bank.
Până în prezent, inflația a continuat pe traiectoria ascendentă, atingând 13,8% în luna aprilie și 14,5% în mai. Datele din aprilie au fost o surpriză uriașă în comparație cu consensul general de 11-11,5%, iar acest lucru s-a datorat în mare parte creșterii cu 26% de la lună la lună a prețurilor la energie pentru uz casnic, cauzată de noul plafon mai redus. Prin urmare, inflația din luna mai a fost, în mare, în conformitate cu consensul general, și dinamica lunară a încetinit ușor, sugerând că inflația ar putea atinge în curând apogeul.
Inflație sub 10%, din martie 2023. Dobânda cheie poate ajunge la 7%, la final de an
„În estimarea standard, inflația ar putea atinge vârful în luna iunie, la un nivel ușor sub 15%, însă în perioada ce va urma scăderea va fi lentă și ar trebui să ne pregătim să nu vedem rate de o singură cifră până în luna martie a anului viitor. Creșterile din energie și din zona alimentară se transferă acum la inflația de bază, unde costurile unitare ridicate ale forței de muncă cauzează probleme. În plus, putem anticipa o altă creștere a prețului energiei pentru uz casnic în luna aprilie a anului viitor, când va expira plafonul actual”.
Pentru a atenua efectele, banca centrală continuă implementarea politicilor monetare și a intensificat creșterea ratei de bază la 75 bps în mai. La nivelul actual al ratei cheie, de 3,75%, aceasta este încă foarte mult în urma evoluțiilor inflației și a primei de risc pentru activele românești și este foarte probabil să fie majorată la 7,0% până la sfârșitul anului, în timp ce piața sugerează un nivel de 8-9%.
În tabloul macroeconomic extins, nivelul de ocupare a revenit treptat după criza covid, iar în ultimele luni ocuparea forței de muncă în companii a continuat să crească, deși șomajul prezintă tendințe mixte. Salariile nominale au crescut cu aproximativ 11% în lunile martie-aprilie, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anul trecut. Cu toate acestea, în termeni reali salariile au crescut puțin, chiar și cu creșterea nivelului salariilor nominale din ultimele luni. Acest aspect are efecte imediate în întreaga economie, începând de la cererea de împrumuturi și până la consolidarea fiscală. De exemplu, datele arată că emiterea de noi împrumuturi a încetinit în luna aprilie, dar a rămas la niveluri ridicate cu NFC-uri și împrumuturile ipotecare comparabile din punct de vedere istoric.
Persistă problema deficitului geamăn
De asemenea, contul curent a fost afectat negativ de creșterea prețurilor la energie, România fiind importator net de energie, chiar dacă în termeni neți într-o măsură mult mai redusă decât țările vecine. „România se află sub procedura de deficit excesiv (PDE), iar guvernul intenționează să reducă de la 1 iulie cheltuielile bugetare cu 10%, cu excepția investițiilor, a cheltuielilor salariale și sociale, deși nu este clar cum vor fi îndeplinite aceste obiective”.
Având în vedere oprirea temporară a consolidării fiscale și prețurile ridicate la energie, deficitul de cont curent ar putea crește și mai mult în acest an. Acest indicator ar putea începe să se modereze odată ce consolidarea fiscală va începe și prețurile la energie se vor normaliza. „Per ansamblu, credem că consolidarea fiscală se va relua în mod vizibil doar în 2023, când prețurile la energie probabil s-ar putea modera și România va trebui să se adapteze la regulile UE în temeiul EDP”, se mai precizează în analiza OTP Bank.
