Banca Națională a României a identificat două riscuri sistemice de nivel sever în contextual actual al multimplelor provocări globale, arată noul Raport asupra Stabilității Financiare. Astfel, incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19 și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, sunt considerate riscuri sistemice severe. Raportul vorbește despre problemele economice actuale, despre riscul de dobândă ce pune presiune pe bugetele debitorilor, o analiză despre clienții cu venituri mici ce rămân cei mai expuși, iar aceste probleme amplifică riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul privat. Totodată, analiză arată că debitorii care și-au suspendat ratele sunt mai afectați, iar noile moratorii alimentează aceste vunerabilități. BNR vorbește și despre riscul climatic, ce trebuie transformat în prioritate de țară, arătând că viitorul verde al României este lent și inegal.
În final, îți spun că BNR confirmă, prin acest raport, că România nu are un acord de la Autoritatea Bancă Europeană. Și rămâne să se decidă cum vor arăta actele contabile ale băncile după amânarea la plată a ratelor (dacă va fi posibil).
Gradul incertitudinilor privind evoluțiile macroeconomice la nivel global au crescut substanțial, pe fondul declanșării războiului din Ucraina și al posibilelor implicații multiple generate de criza energetică. Și astfel, în contextul evenimentelor de pe plan internațional, evaluările privind riscurile sistemice au fost înăsprite, sesizând două riscuri sistemice de nivel sever, în timp ce perspectivele pentru perioada următoare sunt mixte.
Raportul arată că au fost identificate două riscuri sistemice de nivel sever: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19 și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice și internaționale, primul migrând din categoria de risc sistemic ridicat. Celelalte două riscuri sistemice identificate, cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se mențin la un nivel ridicat, cu perspective de creștere în cazul primului risc și, respectiv, de menținere pentru cel de-al doilea.
Contextul macroeconomic intern s-a îmbunătățit pe parcursul anului 2021, însă perspectivele pentru perioada următoare indică o deteriorare, similar evoluțiilor așteptate pe plan internațional. Iar potrivit analizei, principalele riscuri la adresa creșterii economice sunt generate de ascensiunea incertitudii la nivel global, în special pentru economiile emergente, atât pe fondul războiului din Ucraina, cât și al evoluțiilor ascendente semnificative ale prețurilor, în special la energie și materii prime.
Totodată, continuarea reformelor economice, inclusiv în vederea asigurării tranziției energetice și pentru îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene, în special prin PNRR, ar trebui să facă parte din prioritățile naționale. Mai mult, îmbunătățirea ritmului de implementare a reformelor structurale ar fi de natură să influențeze pozitiv și procesul de integrare a României în zona euro, se punctează în cadrul raportului.
Vulnerabilitățile strucutrale ale economiei
Riscurile pentru economia românească sunt în primul rând legate de spațiul fiscal limitat, în condițiile necesității adoptării de măsuri pentru susținerea categoriilor vulnerabile, ale așteptărilor în scădere privind creșterea economică, ale înăspririi condițiilor de finanțare a datoriei publice și ale presiunilor asupra capacității de returnare a datoriilor publică și privată, toate acestea acționând în direcția majorării deficitului public. De asemenea, alte elemente de influență sunt presiunile inflaționiste și creșterea prețurilor la energie și materii prime cu consecințe directe asupra profitabilității companiilor nefinanciare.
Disciplina financiară laxă a companiilor rămâne o vulnerabilitate structurală importantă a companiilor nefinanciare din România: valoarea restanțelor s-a majorat cu 15 la sută la iunie 2021 comparativ cu anul anterior, creșterea fiind datorată în exclusivitate companiilor private ale căror restanțe s-au majorat cu 50 la sută, pe când restanțele aferente companiilor de stat au fost relativ constante. În ciuda revirimentului economiei, aproximativ 20 la sută din companiile ce au depus declarațiile financiare la iunie 2021 au înregistrat pierderi, acestea diminuând rezultatul net agregat cu 10,9 miliarde lei, respectiv 18%.
Principalele riscuri pentru creșterea economică în anul 2022 sunt reprezentate de incertitudinea generată de războiul din Ucraina și presiunile suplimentare asupra costurilor cu energia (electricitate și gaz) și materiile prime, se punctează în cadrul analizei.
Riscul de dobândă pune presiune pe debitori. Clienții cu venituri mici sunt cei mai expuși
Dar BNR atrage atenția că riscul de dobândă ramane unul important, mai ales pentru segmentul creditelor ipotecare, pe de o parte datorită maturității reziduale mult mai îndelungate în cazul acestor împrumuturi (18,5 ani în medie), dar și proporției însemnate a creditelor cu dobândă variabilă (aproximativ 70 la sută).
Astfel, o analiză a impactului majorării ratei de dobândă cu două puncte procentuale în cazul unui credit ipotecar cu valoare și maturitate de nivel mediu, indică o creștere a serviciului datoriei lunar cu 17 la sută. Se remarcă, însă, un factor important care are rolul de a atenua riscurile, respectiv introducerea limitării gradului de îndatorare (debt-service-to-income, DSTI), de la 1 ianuarie 2019, care a condus la reducerea ponderii debitorilor supra-îndatorați și la creșterea capacității debitorilor de a absorbi șocuri negative precum cel curent.
Accelerarea ratei de inflație, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populației și a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacității de rambursare a împrumuturilor. Iar problema majoră, in acest context, sunt persoanele cu venituri mai mici. Este știu că aceștia alocă o proporție mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, deci vor fi afectați mai puternic (mai ales dacă gradul de îndatorare este maxim, iar noile condiții inflaționiste pun si mai mare presiune pe bugetul familiei).
Debitorii care și-au suspendat ratele sunt mai vulnerabili. Noile moratorii alimentează aceste vunerabilități
Riscul de credit rămâne important pentru sectorul bancar, deși evoluțiile din ultima perioadă au condus la diminuarea ratelor de neperformanță atât în cazul companiilor nefinanciare, cât și al populației. Dar, potrivit BNR, există vulnerabilități pentru categoria debitorilor care au apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG 37/2020, rata de neperformanță pentru această categorie fiind mai ridicată față de cea pentru debitorii care nu au apelat la această facilitate (13,8 la sută față de 4,2 la sută în cazul companiilor nefinanciare, respectiv 10 la sută față de 3 la sută în cazul populației). Iar raportul punctează că aceste vulnerabilități sunt de natură să fie amplificate de introducerea de noi moratorii, dacă vor întârzia recunoașterea întârzierilor la plată.
Spre exemplu, rata de neperformanță aferente creditelor de consum negarantat ce au beneficiat suspendarea ratelor se situează la 16 la sută, cu 10 puncte procentuale peste nivelul înregistrat de către debitorii care nu au apelat la facilitatea de suspendare.
Chiar și în cazul creditelor ipotecare Prima Casă, ce sunt caracterizate de o rată de neperformanță scăzută, observăm o diferență de 2,7 puncte procentuale între cele două categorii. Cu toate acestea, trebuie menționat că o pondere importantă este dată de creditele clasificate în improbabilitate de plată, diferențele din perspectiva expunerilor cu întârzieri peste 90 de zile fiind mult mai reduse, cu excepția cazului creditelor de consum negarantate. În acest context, analiza BNR vorbește despre rolul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) în susținerea stabilității financiare poate fi important.
Prețurile din piața imobiliară cresc. Banca Nationala a Romaniei prevede in continuare o crestere a preturilor la imobiliare, dar si o serie de riscuri care ar putea duce la scaderea cererii din partea populatiei, potrivit celui mai recent raport asupra stabilitatii financiare publicat de BNR.
În cazul proprietăților rezidențiale, prețurile au crescut cu un ritm ridicat în anul 2021, dar sub media Uniunii Europene, iar numărul de tranzacții încheiate s-a situat cu aproape 50 la sută peste cel din anul 2020. Cererea de bunuri rezidențiale a fost susținută de creșterea fenomenului de telemuncă, nivelul redus al dobânzilor la credite, evoluția robustă a veniturilor populației, precum și de așteptările privind creșterea în perioada următoare a prețurilor rezidențiale. Evoluțiile din prezent precum războiul, preturile materialelor de construcții și conditiile de finanțare mai aspre sunt de natură să diminueze cererea potențială din
partea populației, limitând astfel creșterea prețurilor, este opinia analiștilor.
Riscul climatic, prioritate de țară
Pe termen scurt, există riscul unei utilizări temporar mai ridicate a combustibililor fosili, ca metodă de diminuare a dependenței de gazul natural importat din Rusia, măsură care poate conduce la creșterea riscului climatic și, ulterior, a implicațiilor pentru economia reală și sectorul bancar pe termen lung. În cazul României, dar nu numai, tranziția întârziată și dezordonată către o economie cu emisii reduse de carbon poate afecta potențialul de creștere economică pe un orizont de timp mai lung. Deși pe termen scurt adoptarea de măsuri pentru a asigura tranziția către o economie cu emisii de carbon zero poate afecta probabilitatea de nerambursare a companiilor nefinanciare, măsurile care vor fi necesare în cazul unei tranziții dezordonate (de exemplu taxarea carbonului) vor fi substanțial mai severe și cu efecte asupra economiei reale.
Este necesară o prioritizare pentru implementarea acestor măsuri și reforme, pentru deblocarea fondurilor și orientarea acestora către domeniile strategice pentru viitorul României, respectiv digitalizare și diminuarea efectelor generate de schimbările climatice.
Viitorul verde al României – lent și inegal
Atragerea fondurilor destinate tranziției către o economie verde ar trebui să se regăsească printre prioritățile de țară. Conform indicelui MIT (Green Future Index)23 privind abilitatea țărilor de a facilita tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, România se situează pe locul 47 în anul 2022 (față de 48 anul anterior) și se regăsește în categoria țărilor al căror progres către un viitor verde este lent și inegal. Conform Comisiei Europene, gradul de absorbție a fondurilor pentru o economie cu emisii scăzute de carbon era de 36 la sută la 2021, 41 la sută pentru protejarea mediului și 57 la sută pentru adaptarea la schimbările climatice.
În plus, contextul economic curent demonstrează că este necesară creșterea rolului finanțării verzi, prin finanțarea de proiecte de energie regenerabilă sau pentru creșterea eficienței energetice. Efectele pozitive se pot resimți și prin temperarea fluctuațiilor prețurilor energetice asupra consumului populației, cât și a cheltuielilor companiilor.
În 2021, sectorul bancar a realizat un profit de 8,2 miliarde lei
Sectorul bancar românesc prezintă o bună poziționare prudențială și financiară, comparabilă sau mai bună decât valorile europene:
(i) rata solvabilității s-a menținut ridicată (23,3 la sută, decembrie 2021), valoare ce s-a ajustat până la 21,4 la sută în luna martie 2022, în principal ca urmare a marcării negative la piață a instrumentelor financiare măsurate la valoarea justă ca urmare a deplasării ascendente a curbei randamentelor în lei și euro,
(ii) indicatorii de lichiditate au avut niveluri confortabile (LCR 212 la sută, și NSFR 174 la sută, martie 2022), în baza proporției ridicate de active lichide,
(iii) calitatea activelor s-a ameliorat, cu o diminuare a ratei creditelor neperformante (la 3,3 la sută în martie 2022, față de 3,8 la sută în decembrie 2020) și o creștere a gradului de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (la 67,2 la sută în martie 2022, față de 63 la sută în decembrie 2020),
(iv) profitabilitatea s-a îmbunătățit semnificativ, atingând un nivel al profitului net de 8,2 miliarde lei, decembrie 2021 (echivalent cu indicatori ROE de 13,3 la sută și ROA de 1,4 la sută), cu evoluții pozitive și în primul trimestru al anului 2022.
Potrivit Raportului de Stabilitate Finaciară, principalele provocări la adresa sectorului bancar se referă la:
(i) o posibilă intensificare a riscului de credit în contextul unor șocuri negative asupra economiei, dar și al creșterii ratelor de dobândă;
(ii) o posibilă materializare a riscului de rată a dobânzii, pe fondul deținerilor importante de instrumente de datorie cu venit fix (cu precădere titluri de stat) și al nepotrivirii dintre durata activelor și pasivelor senzitive la rata dobânzii; și
(iii) posibila amplificare a riscului cibernetic la adresa instituțiilor financiare, inclusiv ca urmare a conflictului de la granițe, existând o monitorizare atentă a acestui tip de incidente atât la nivel național, cât și european.
BNR confirmă că moratoriul propus de Guvern și MF nu are acordul ABE (Autoritatea Bancară Europeană)
Analiza unor scenarii referitoare la apelul la moratorii (până la un nivel al ratei de accesare de 15 la sută specifică moratoriilor COVID-19 conform OUG 37/2020) relevă că sectorul bancar românesc ar fi în continuare caracterizat de un nivel adecvat al indicatorilor de lichiditate în cazul materializării acestor scenarii, dar ar putea apărea provocări pe benzi de scadență și pe monede. Impactul noilor moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor și de solvabilitate a instituțiilor de credit va fi influențat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat împrumuturilor care beneficiază de noi moratorii.
Totodată, actualul context de creștere a ratelor de dobândă, coroborat cu efectul capitalizării dobânzilor aferente creditelor cu moratorii, este de natură să conducă la creșterea cuantumului ratelor datorate de debitori în viitor, aspect care va cântări în decizia debitorilor de a apela la noul moratoriu, se mai arată în Raport.
