Paraschiv Constantin, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB), a subliniat, în cadrul unui interviu acordat publicației online www.BankingNews.ro, că peste 75% dintre angajații din industria bancară și din domeniul asigurărilor care lucrează în contact direct cu clienții doresc să se vaccineze împotriva COVID-19 cât mai repede. Guvernul va introduce astăzi, prin Ordonanța de Urgență, bancherii și asigurătorii din front office pe lista persoanelor care vot putea fi vaccinate în cea de-a doua etapă a campaniei naționale. ”în sectorul financiar bancar și de asigurări din Romania nu s-a luat niciodată în discuție obligarea salariaților de a se vaccina, demersurile noastre având la bază cererea membrilor de sindicat, care au conștientizat că un proces de imunizare reușit înseamnă o garanție mai mare a sănătății lor”, a menționat Paraschiv Constantin. Președintele Federației a mai precizat că partea sindicală a apreciat foarte mult eforturile băncilor și a companiilor de asigurări de a le asigura materialele de protecție necesare, care au fost extrem de costisitoare și greu de găsit, mai ales la începutul crizei. În altă ordine de idei, Paraschiv Constantin a dezvăluit că procesul de digitalizare din industria bancară este cea mai mare provocare cu care se confruntă Federație, mai ales din prisma pierderii multor locuri de muncă.
Câți angajați din industria bancară lucrează în front office și câți dintre aceștia sunt de acord să se vaccineze (cu aproximație)? Cum evaluează membrii Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci din România campania națională de vaccinare și care ar fi efectele unui proces de imunizare reușit?
În sitemul bancar și în domeniul asigurărilor din România lucrează aproximativ 85.000 de salariați, din care mai mult de jumătate își desfășoară activitatea în front office sau în relație directă cu clienții, după caz. În ceea ce privește dorința noastră de a ne proteja salariații, FSAB, împreună cu partenerii de dialog, respectiv Consiliul Patronatelor Bancare din România și Patronatul din Industria Asigurărilor din România, am înaintat o scrisoare către Guvernul României prin care am solicitat includerea salariaților din sistemul financiar, bancar și din domeniul asigurărilor, cu precădere a celor care au contact direct cu publicul, în categoria persoanelor ce își desfășoară activitatea în cadrul sectoarelor economice vitale avute în vedere în etapa a-II-a de vaccinare. Am făcut această solicitare ținând seama de dorința colegilor noștri de a se imuniza cât mai repede posibil, dat fiind faptul că prin natura activității lor intră în contact cu un număr însemnat de persoane, iar vaccinul este soluția cea mai bună pentru a-i proteja atât pe ei cât și pe membrii familiilor lor din punct de vedere al imunizării organismului împotriva virusului COVID-19. Din datele pe care le avem noi, mai mult de 75% din colegii care își desfășoară activitatea în front office sau care interacționază direct cu clienții, doresc să se vaccineze cât mai repede. Federația noastră este extrem de preocupată de sănătatea membrilor ei de sindicat în special și a salariaților din sector în general și, din informările și datele pe care le deținem, imunizarea cu acest vaccin este singura soluție de a ne proteja sănătatea, de aceea dorim ca salariații noștri să beneficieze cât mai repede de acest vaccin. Totodată, precizăm că în sectorul financiar bancar și de asigurări din Romania nu s-a luat niciodată în discuție obligarea salariaților de a se vaccina, demersurile noastre având la bază cererea membrilor de sindicat, care au conștientizat că un proces de imunizare reușit înseamnă o garanție mai mare a sănătății lor.
Cum caracterizați relația dintre angajați și bănci pe perioada pandemiei, cât de protejați s-au simțit oamenii, ce efecte a avut criza sanitară asupra salariaților pe care îi reprezentați și cum s-au adaptat oamenii la noile condiții de lucru (telemuncă)?
Încă de la inceputul declarării stării de pandemie, partenerii sociali, respectiv, FSAB, CPBR și PIAR au manifestat un interes deosebit atât pentru protejarea salariaților cât și a clienților cu care aceștia au intrat în contact și s-au implicat direct în a asigura personalul cu toate materialele de protecție sanitară, prin stabilirea unor măsuri de protejare a salariatilor vulnerabili, programe reduse de lucru pentru salariați, pentru a nu-i expune pe tot parcursul programului de lucru cu clienții, telemuncă etc. Precizăm că la nivelul sectorului de activitate pe care îl reprezentăm, numărul de salariați care s-au îmbolnăvit de COVID-19, a fost extrem de redus. Atât conducerea federației noastre, cât și conducerea sindicatelor membre au fost foarte preocupate de siguranța și sănătatea salariaților la locul de muncă și au verificat prin sondaj foarte multe agenții, pentru a se asigura că se respectă regulile stabilite, atât de către salariați cât și de către companii și am constatat că, în cea mai mare parte, regulile au fost respecatate de ambele părți, dovadă fiind și numărul foarte mic de îmbolnăviri.
Cum și-au motivat băncile angajații pe perioada pandemiei, au existat instituții de credit care să ofere sporuri de periculozitate, mai ales în cazul salariaților din front office?
În ceea ce privește motivarea angajaților, putem să spunem că nu au fost oferite sporuri de periculozitate din partea angajatorilor, dar partea sindicală a apreciat foarte mult eforturile acestora de a le asigura materialele de protecție necesare, care au fost extrem de costisitoare și greu de găsit, mai ales la începutul crizei.
Care este punctul dumneavoastră de vedere despre accelerarea digitalizării în industria bancară și ce influențe va avea acest proces asupra pieței muncii din domeniul de profil?
Pentru FSAB, digitalizarea este cea mai mare provocare cu care ne confruntam mai ales din prisma pierderii multor locuri de muncă. Suntem conștienți că nu ne putem împotrivi acestui proces, de aceeea, împreună cu partenerii noștri de dialog am stabilit o analiza mai detaliată asupra acestui fenomen pentru a identifica unele măsuri de protecție socială a salariaților vizați de restructurare ca urmare a procesului de digitalizare, pe care sperăm ca până în toamna acestui an să-l putem pune la punct. Ceea ce reproșăm noi sindicatele partenerilor de dialog este că nu avem suficiente informații în legătură cu măsurile ce urmează a se lua de către companii în legătură cu derularea procesului de digitalizare.