Florian Neagu, director adjunct la Direcţia de stabilitate financiară din Banca Naţională a României, explică într-un interviu acordat publicației GreenCommunity care sunt perspectivele creditării verzi din România și pentru ce investiții sustenabile se împrumută românii. În opinia sa, creditarea verde este o piață în curs de formare în țara noastră și cu potențial de a contribui la creșterea gradului redus de intermediere financiară.
”Valoarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este de aproape 60 miliarde de euro. În momentul de față, finanțarea firmelor pentru proiecte verzi este relativ redusă, comparativ cu media la nivelul UE. Potențialul actual de îndatorare sustenabilă al firmelor pe segmentul verde de creditare este, conform estimărilor BNR, de circa 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna o valoare de aproximativ 3 ori mai mare comparativ cu soldul prezent din bilanțul băncilor. La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor”, subliniază Florian Neagu.
Totodată, oficialul BNR apreciază apetitul românilor pentru credite verzi. ”Pentru sectorul populației, observăm o creștere a interesului pentru creditele bancare veri. Astfel, o treime din creditele ipotecare nou acordate în perioada mai – decembrie 2022 au fost credite verzi, destinate achiziționării de clădiri verzi sau creșterii eficienței energetice”, susține Florian Neagu.
GreenCommunity: Care sunt sectoarele de activitate ce pot deveni vârfuri de lance în procesul de tranziție la economia verde și ce proiecte sunt dispuse băncile să finanțeze cu precădere?
Florian Neagu: În cadrul procesului de tranziție la o economie verde, implicațiile se vor resimți la nivelul întregii economii, deși cu o intensitate diferită pe anumite sectoare economice, impunându-se nevoia de investiții pentru implementarea de tehnologii noi și inovative.
Domenii verzi care pot fi dezvoltate în România: energia curată, vehicule electrice (inclusiv producerea de baterii), eficiență energetică și digitalizarea sectoarelor verzi
Analiza grupului de lucru înființat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială privind sprijinirea finanțării verzi, publicată în iunie 2021 (1), a identificat patru domenii verzi importante care pot fi dezvoltate în România, respectiv: energia curată și aplicațiile sale, vehicule electrice (inclusiv producerea de baterii), eficiență energetică și digitalizarea sectoarelor verzi. Creditarea bancară verde este la început, iar sectorul bancar trebuie să își definească cât mai clar strategiile de investiții în domeniile și sectoarele care vor deveni tot mai importante în viitorul apropiat.
Majoritatea bunurilor și serviciile care vor face obiectul investițiilor verzi nu sunt produse în România
Este însă important de menționat faptul că, până în acest moment, majoritatea bunurilor și serviciile care vor face obiectul investițiilor verzi nu sunt produse în România, fiind necesar importul lor. Acest aspect poate încetini schimbarea structurală a economiei către una generatoare de valoare adăugată superioară, dar poate, în același timp, să pună presiuni asupra echilibrelor externe, în special în contextul în care cererea pentru astfel de bunuri și servicii este așteptată să crească în anii următori.
În anul 2021, în urma activității grupului de lucru menționat mai sus, CNSM a emis o recomandare (Recomandarea nr.6/2021) către Guvernul României de a elabora o strategie de politică industrială care să pună accent pe agenda schimbărilor climatice, cu etapizare anuală până în anul 2025, în corelație cu Noua strategie industrială pentru Europa a Comisiei Europene, și care să conțină inclusiv soluții de relocare din străinătate în România a unor lanțuri globale.
Băncile au rolul de a crește gradul de conștientizare a publicului asupra importanței conceptului de sustenabilitate
GreenCommunity: Cât de familiarizate sunt companiile și gospodăriile din România cu ideea de finanțare sustenabilă și ce măsuri sunt necesare pentru a crește ponderea creditelor verzi?
