Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Studiu Revolut. Cât de scumpă va fi viața în România în 2023?
Share
Notification Show More
Latest News
BRD domină piața serviciilor de custodie: 10 ani în topul Global Finance. Claudiu Cercel: Acest premiu este o validare a eforturilor noastre constante de a oferi servicii de custodie la cele mai înalte standarde
Stiri de top
60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor
Stiri de top
Finanțare-record în real estate-ul sustenabil din România: NEPI Rockcastle atrage 190 mil. euro de la BRD, UniCredit și Garanti BBVA
Stiri de top
Mihail Ion este numit Vicepreședinte Retail în cadrul Raiffeisen Bank România, în locul lui Vladimir Kalinov
Stiri de top
Banca Transilvania anunță finalizarea cu succes a primei sale emisiuni de obligațiuni sustenabile în lei. Suma atrasă: 1,5 miliarde de lei, un record în sistemul bancar local
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Analize > Studiu Revolut. Cât de scumpă va fi viața în România în 2023?
Analize

Studiu Revolut. Cât de scumpă va fi viața în România în 2023?

Gabriela Dinu
Last updated: 13/02/2023 15:02
Gabriela Dinu 2 ani ago
Share
Revolut card
SHARE

După 10 luni de inflație cu două cifre, au ajuns românii să se obișnuiască cu prețurile în continuă creștere? Ce i-a ajutat mai mult să își păstreze standardele de calitatea vieții – mărirea de salariu sau reducerea cheltuielilor? Cum și-au protejat economiile? Mai multe am aflat din studiul realizat de Dynata pentru Revolut, cel mai popular fintech din România , în prima lună a anului 2023.

Contents
Cât de scumpă va fi viața în România în 2023?Pe cine afectează mai tare inflația?Menținerea standardelor de calitate a traiuluiNoi comportamente financiareProtecția averii actualeProprietăți imobiliare

Cât de scumpă va fi viața în România în 2023?

Obiectivul pe termen lung al BNR este să mențină rata inflației la 2,50 % cu o deviație de +/-1 puncte procentuale. Aceasta este ținta de inflație. Anul trecut, inflația a trecut de pragul de 3,5%. Prețurile de consum au crescut, inițial, cu procente exprimate printr-o singură cifră, ulterior fiind înregistrate procente de două cifre, pentru anul 2022 în raport cu 2021. Recordul a fost înregistrat în luna noiembrie 2022, când rata inflației a atins pragul de 16,8%, după 15,3% în octombrie 2022. Totuși, în lunile următoare, trendul ascendent s-a temperat ușor.

La ce se așteaptă românii, în aceste condiții? 70% dintre respondenții români consideră că prețurile și inflația vor continua să crească în 2023. 19% cred că acestea vor stagna și 8% dintre respondenți sunt optimiști și se așteaptă la o scădere a inflației. Această percepție optimistă este mai des întâlnită la bărbați (12%), la persoanele cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (11%) și la respondenții din centrul țării (12%). Creșterile de prețuri sunt mai degrabă anticipate de femei (75%) și de cei cu vârste cuprinse între 45-54 (78%). Oare ce surprize ne mai oferă, anul acesta, inflația?

Pe cine afectează mai tare inflația?

Studiul a vrut să afle și care sunt categoriile de gospodării afectate într-o măsură mai mare de inflație și de creșterea prețurilor. Potrivit participanților la cercetare, părinții cu copii (77%) și pensionarii (71%) au cea mai mare expunere la inflație. De asemenea, fiecare al treilea român implicat în cercetare a declarat că o altă categorie afectată de inflație este cea a întreprinzătorilor (33%). Totuși, există și categorii sociale mai puțin afectate de inflație? Percepția respondenților a fost aceea că traiul e mai ușor pentru celibatarii care sunt angajați (6%) și pentru cuplurile necăsătorite care locuiesc împreună (18%). În orice caz, percepția diferă în funcție de vârsta respondentului. Tinerii de 18-24 de ani tind să creadă că studenții sunt mai afectați de inflație (45%), la fel ca seniorii cu vârste peste 65 de ani, care se consideră mai expuși la inflație ca alte categorii sociale (94%).

Menținerea standardelor de calitate a traiului

Din punctul de vedere al angajaților, cea mai simplă modalitate de a tempera efectele inflației este să crească veniturile. De fapt, 45% dintre românii chestionați (40% pentru femei, 49% pentru bărbați) cred că aceasta este soluția. De asemenea, 6% declară că au primit anul trecut o majorare salarială egală cu rata inflației, 4% peste rata inflației și 34% cu o valoare inferioară ratei inflației. De asemenea, patru din zece români declară că nu au avut șansa unei majorări salariale anul trecut. Totuși, 15% speră să le crească salariul în 2023 și 10% declară că vor cere negocierea acestuia. În același timp, doi români din zece spun că nu au primit o majorare de salariu anul trecut și nici nu cred că se va întâmpla asta în 2023. Pentru 3% dintre români, anul trecut a fost deosebit de greu, deoarece chiar li s-a redus salariul.

Cei mai mulți dintre românii care au primit majorări salariale superioare ratei inflației se încadrează în segmentele de vârstă 18-44 de ani (7%) sau locuiesc în centrul țării (6%).

Cea mai mare rată de răspunsuri privind obținerea unei majorări salariale, dar la un nivel inferior ratei inflației, s-a înregistrat în sud-vestul României (Oltenia) (42%). Și pensionarii au văzut o îmbunătățire a veniturilor lor, 57% declarând că au primit o majorare de pensie, dar inferioară ratei inflației. În aceste condiții, pentru mulți dintre românii care nu întrezăresc o majorare a salariului în 2023 rămâne varianta de a obține cât mai mult de la venitul actual, iar cea mai bună modalitate este aceea de a apela la funcții de control al cheltuielilor și de analiză a bugetului, așa cum oferă și Revolut.

Noi comportamente financiare

Schimbarea stilului de viață poate fi dificilă, dar 40% dintre românii care au răspuns la studiu au declarat că inflația i-a învățat cum să cheltuiască mai puțin și să își controleze mai bine fondurile. Doar 8% dintre respondenți au spus că inflația nu le-a afectat obișnuințele de consum și că nu cred că se va schimba ceva în viitor. Din cauza inflației, unul din trei români a decis să economisească mai mult pentru perioadele dificile, iar 13% vor să pună bani deoparte pentru investițiile din viitor. 27% au declarat că preferă mai degrabă să reducă cheltuielile pentru diverse obiecte și să păstreze banii pentru experiențe. Doar 4% ar lua în calcul un al doilea job. Cu toate acestea, inflația le-a afectat românilor comportamentele de implicare sociale – doar 11% au declarat că sigur vor continua în 2023 să facă acte de caritate către persoanele vulnerabile, iar 6%, în mod explicit, se gândesc să continue să doneze pentru refugiații din Ucraina.

Protecția averii actuale

Eforturile de a suplimenta veniturile și cele a reduce din cheltuieli nu par a fi de ajuns. Inflația afectează și economiile românilor. Cum este mai bine pentru români – să cheltuiască rapid orice sumă suplimentară apărută sau să încerce să obțină maximum de la aceasta? Ce ar face românii, de exemplu, cu 10.000 de euro pe care i-ar obține într-un mod neașteptat? 19% dintre respondenți i-ar folosi ca să-și plătească datoriile (rate la credite ipotecare sau de consum, facturi restante). 12% ar folosi această sumă pentru achiziții costisitoare – o mașină nouă, renovarea casei. 10% i-ar da pe călătorii și tot atâția respondenți i-ar investi în propria afacere. 9% i-ar pune într-un cont de economii în lei, 8% i-ar plasa în fonduri de investiții ,titluri de stat sau pe bursă sau i-ar ține într-un cont curent, ca fonduri disponibile în caz de urgență). Pușculițele digitale Revolut (Seifuri Vaults) pot fi un astfel de instrument care să le permită consumatorilor accesul rapid la fondurile puse deoparte precum și mai multă vizibilitate asupra banilor disponibili, de oriunde, oricând, direct din aplicație.

Dacă ne uităm la segmentarea pe vârste, unul din cinci români de 35-54 de ani înclină mai mult să folosească fondurile suplimentare apărute pe nepusă masă pentru rambursarea datoriilor. Cei mai tineri (18-34 de ani) manifestă un spirit antreprenorial mai accentuat (17% declară că ar investi cei 10.000 de euro în propria afacere). Rambursarea datoriilor este prima opțiune pentru respondenții din Muntenia, mai ales, 24% dintre aceștia ar folosi cei 10.000 de euro pentru a achita credite sau facturi restante, în timp ce respondenții din sud-vestul țării (Oltenia) preferă să investească într-un business (14%).

Proprietăți imobiliare

Studiul derulat de Revolut și Dynata și-a mai propus să afle dacă, într-o perioadă cu inflație de două cifre, investițiile în proprietăți imobiliare mai sunt printre preferințele românilor. Opiniile sunt împărțite. 60% dintre românii incluși în studiu consideră că nu este momentul oportun pentru a cumpăra case sau apartamente. Motivele diferă. Cei mai mulți dintre respondenți, 36%, arată spre prețuri și consideră că e mai bine să mai aștepte. 20% avertizează că vremurile sunt prea riscante și că e mai bine să țină banii lichizi. 6% cred că prețurile sunt prea sus și că nu există oferte interesante în prezent, iar 5% preferă să stea cu chirie în loc de cumpere o proprietate.

Totuși, sunt voci care susțin achiziționarea de proprietăți imobiliare (35%), dar în anumite condiții. 28% dintre respondenți cred că momentul prezent este unul bun pentru achizițiile de case și apartamente, dar doar dacă dispui de numerar. 6% consideră că momentul este bun, dar accesul la credit este foarte dificil. Doar 3% dintre respondenți apreciază că este și momentul propice pentru achiziția de case și creditarea este accesibilă.

Atitudinea de respingere a achiziției de proprietăți imobiliare este prezentă în aceeași măsură la ambele sexe (60% în cazul femeilor și 59% în cazul bărbaților). Generația Z (18-24ani) este mai deschisă față de achiziția de proprietăți imobiliare decât generația părinților lor, de exemplu (46% vs 28% pentru segmentul 45-54 de ani). De asemenea, respondenții din sud-estul României sunt mai puțin interesați de o astfel de achiziție (67% au spus că nu este un moment bun) comparativ cu cei din vestul țării (39%).

You Might Also Like

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

”Taxa pe lăcomie” sau impozitul pentru ”profit excesiv”, aceeași mizerie! Și nu contribuția în sine este problema, ci etichetarea incriminatorie a băncilor. Avem un talent special, aici în România, în a rușina și sabota performanța! Spoiler Alert: Băncile au plătit în 2024 un impozit pe profit de circa 25%, față de nivelul unic de 16%

România, ținta avertismentelor UniCredit: creștere anemică, deficit record și risc de retrogradare. Cum se poate salva Europa Centrală și de Est și de ce nu funcționează rețeta și la noi

BNR reacționează ferm: Campanie de dezinformare cu atacuri nefondate asupra băncii centrale

Topul băncilor după active în 2024. Raportul BNR dă peste cap toate calculele inițiale: surpriza vine de la CEC Bank, care și-a consolidat poziția a treia, consemnând cea mai puternică creștere. Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen Bank – celelalte bănci care au făcut furori. UniCredit Bank nu poate ajunge deocamdată pe podium nici după fuziunea cu Alpha Bank

TAGGED: fonduri de investitii, economii, Cont de Economii, dobanzi, angajati, Revolut, economie, trai, cont, Dynata, afacere, inflatie, euro, Bursa, BNR, piata imobiliara, curs valutar, titluri de stat, Cont curent
Gabriela Dinu 13/02/2023
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Peste 20.000 de români și-au luat în 2022 un credit verde pentru locuință sau mașină electrică. Florian Neagu, director BNR, face radiografia finanțării sustenabile din România
Next Article Evolutie pozitiva a economiei: a crescut cu 4,8% in 2022. Inflatia scade mai repede decât anticipațiile

– Publicitate –

Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

6 ore ago

”Taxa pe lăcomie” sau impozitul pentru ”profit excesiv”, aceeași mizerie! Și nu contribuția în sine este problema, ci etichetarea incriminatorie a băncilor. Avem un talent special, aici în România, în a rușina și sabota performanța! Spoiler Alert: Băncile au plătit în 2024 un impozit pe profit de circa 25%, față de nivelul unic de 16%

6 zile ago

România, ținta avertismentelor UniCredit: creștere anemică, deficit record și risc de retrogradare. Cum se poate salva Europa Centrală și de Est și de ce nu funcționează rețeta și la noi

6 zile ago

BNR reacționează ferm: Campanie de dezinformare cu atacuri nefondate asupra băncii centrale

o săptămână ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?