După 10 luni de inflație cu două cifre, au ajuns românii să se obișnuiască cu prețurile în continuă creștere? Ce i-a ajutat mai mult să își păstreze standardele de calitatea vieții – mărirea de salariu sau reducerea cheltuielilor? Cum și-au protejat economiile? Mai multe am aflat din studiul realizat de Dynata pentru Revolut, cel mai popular fintech din România , în prima lună a anului 2023.
Cât de scumpă va fi viața în România în 2023?
Obiectivul pe termen lung al BNR este să mențină rata inflației la 2,50 % cu o deviație de +/-1 puncte procentuale. Aceasta este ținta de inflație. Anul trecut, inflația a trecut de pragul de 3,5%. Prețurile de consum au crescut, inițial, cu procente exprimate printr-o singură cifră, ulterior fiind înregistrate procente de două cifre, pentru anul 2022 în raport cu 2021. Recordul a fost înregistrat în luna noiembrie 2022, când rata inflației a atins pragul de 16,8%, după 15,3% în octombrie 2022. Totuși, în lunile următoare, trendul ascendent s-a temperat ușor.
La ce se așteaptă românii, în aceste condiții? 70% dintre respondenții români consideră că prețurile și inflația vor continua să crească în 2023. 19% cred că acestea vor stagna și 8% dintre respondenți sunt optimiști și se așteaptă la o scădere a inflației. Această percepție optimistă este mai des întâlnită la bărbați (12%), la persoanele cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (11%) și la respondenții din centrul țării (12%). Creșterile de prețuri sunt mai degrabă anticipate de femei (75%) și de cei cu vârste cuprinse între 45-54 (78%). Oare ce surprize ne mai oferă, anul acesta, inflația?
Pe cine afectează mai tare inflația?
Studiul a vrut să afle și care sunt categoriile de gospodării afectate într-o măsură mai mare de inflație și de creșterea prețurilor. Potrivit participanților la cercetare, părinții cu copii (77%) și pensionarii (71%) au cea mai mare expunere la inflație. De asemenea, fiecare al treilea român implicat în cercetare a declarat că o altă categorie afectată de inflație este cea a întreprinzătorilor (33%). Totuși, există și categorii sociale mai puțin afectate de inflație? Percepția respondenților a fost aceea că traiul e mai ușor pentru celibatarii care sunt angajați (6%) și pentru cuplurile necăsătorite care locuiesc împreună (18%). În orice caz, percepția diferă în funcție de vârsta respondentului. Tinerii de 18-24 de ani tind să creadă că studenții sunt mai afectați de inflație (45%), la fel ca seniorii cu vârste peste 65 de ani, care se consideră mai expuși la inflație ca alte categorii sociale (94%).
Menținerea standardelor de calitate a traiului
Din punctul de vedere al angajaților, cea mai simplă modalitate de a tempera efectele inflației este să crească veniturile. De fapt, 45% dintre românii chestionați (40% pentru femei, 49% pentru bărbați) cred că aceasta este soluția. De asemenea, 6% declară că au primit anul trecut o majorare salarială egală cu rata inflației, 4% peste rata inflației și 34% cu o valoare inferioară ratei inflației. De asemenea, patru din zece români declară că nu au avut șansa unei majorări salariale anul trecut. Totuși, 15% speră să le crească salariul în 2023 și 10% declară că vor cere negocierea acestuia. În același timp, doi români din zece spun că nu au primit o majorare de salariu anul trecut și nici nu cred că se va întâmpla asta în 2023. Pentru 3% dintre români, anul trecut a fost deosebit de greu, deoarece chiar li s-a redus salariul.
Cei mai mulți dintre românii care au primit majorări salariale superioare ratei inflației se încadrează în segmentele de vârstă 18-44 de ani (7%) sau locuiesc în centrul țării (6%).
Cea mai mare rată de răspunsuri privind obținerea unei majorări salariale, dar la un nivel inferior ratei inflației, s-a înregistrat în sud-vestul României (Oltenia) (42%). Și pensionarii au văzut o îmbunătățire a veniturilor lor, 57% declarând că au primit o majorare de pensie, dar inferioară ratei inflației. În aceste condiții, pentru mulți dintre românii care nu întrezăresc o majorare a salariului în 2023 rămâne varianta de a obține cât mai mult de la venitul actual, iar cea mai bună modalitate este aceea de a apela la funcții de control al cheltuielilor și de analiză a bugetului, așa cum oferă și Revolut.
Noi comportamente financiare
Schimbarea stilului de viață poate fi dificilă, dar 40% dintre românii care au răspuns la studiu au declarat că inflația i-a învățat cum să cheltuiască mai puțin și să își controleze mai bine fondurile. Doar 8% dintre respondenți au spus că inflația nu le-a afectat obișnuințele de consum și că nu cred că se va schimba ceva în viitor. Din cauza inflației, unul din trei români a decis să economisească mai mult pentru perioadele dificile, iar 13% vor să pună bani deoparte pentru investițiile din viitor. 27% au declarat că preferă mai degrabă să reducă cheltuielile pentru diverse obiecte și să păstreze banii pentru experiențe. Doar 4% ar lua în calcul un al doilea job. Cu toate acestea, inflația le-a afectat românilor comportamentele de implicare sociale – doar 11% au declarat că sigur vor continua în 2023 să facă acte de caritate către persoanele vulnerabile, iar 6%, în mod explicit, se gândesc să continue să doneze pentru refugiații din Ucraina.
Protecția averii actuale
Eforturile de a suplimenta veniturile și cele a reduce din cheltuieli nu par a fi de ajuns. Inflația afectează și economiile românilor. Cum este mai bine pentru români – să cheltuiască rapid orice sumă suplimentară apărută sau să încerce să obțină maximum de la aceasta? Ce ar face românii, de exemplu, cu 10.000 de euro pe care i-ar obține într-un mod neașteptat? 19% dintre respondenți i-ar folosi ca să-și plătească datoriile (rate la credite ipotecare sau de consum, facturi restante). 12% ar folosi această sumă pentru achiziții costisitoare – o mașină nouă, renovarea casei. 10% i-ar da pe călătorii și tot atâția respondenți i-ar investi în propria afacere. 9% i-ar pune într-un cont de economii în lei, 8% i-ar plasa în fonduri de investiții ,titluri de stat sau pe bursă sau i-ar ține într-un cont curent, ca fonduri disponibile în caz de urgență). Pușculițele digitale Revolut (Seifuri Vaults) pot fi un astfel de instrument care să le permită consumatorilor accesul rapid la fondurile puse deoparte precum și mai multă vizibilitate asupra banilor disponibili, de oriunde, oricând, direct din aplicație.
Dacă ne uităm la segmentarea pe vârste, unul din cinci români de 35-54 de ani înclină mai mult să folosească fondurile suplimentare apărute pe nepusă masă pentru rambursarea datoriilor. Cei mai tineri (18-34 de ani) manifestă un spirit antreprenorial mai accentuat (17% declară că ar investi cei 10.000 de euro în propria afacere). Rambursarea datoriilor este prima opțiune pentru respondenții din Muntenia, mai ales, 24% dintre aceștia ar folosi cei 10.000 de euro pentru a achita credite sau facturi restante, în timp ce respondenții din sud-vestul țării (Oltenia) preferă să investească într-un business (14%).
Proprietăți imobiliare
Studiul derulat de Revolut și Dynata și-a mai propus să afle dacă, într-o perioadă cu inflație de două cifre, investițiile în proprietăți imobiliare mai sunt printre preferințele românilor. Opiniile sunt împărțite. 60% dintre românii incluși în studiu consideră că nu este momentul oportun pentru a cumpăra case sau apartamente. Motivele diferă. Cei mai mulți dintre respondenți, 36%, arată spre prețuri și consideră că e mai bine să mai aștepte. 20% avertizează că vremurile sunt prea riscante și că e mai bine să țină banii lichizi. 6% cred că prețurile sunt prea sus și că nu există oferte interesante în prezent, iar 5% preferă să stea cu chirie în loc de cumpere o proprietate.
Totuși, sunt voci care susțin achiziționarea de proprietăți imobiliare (35%), dar în anumite condiții. 28% dintre respondenți cred că momentul prezent este unul bun pentru achizițiile de case și apartamente, dar doar dacă dispui de numerar. 6% consideră că momentul este bun, dar accesul la credit este foarte dificil. Doar 3% dintre respondenți apreciază că este și momentul propice pentru achiziția de case și creditarea este accesibilă.
Atitudinea de respingere a achiziției de proprietăți imobiliare este prezentă în aceeași măsură la ambele sexe (60% în cazul femeilor și 59% în cazul bărbaților). Generația Z (18-24ani) este mai deschisă față de achiziția de proprietăți imobiliare decât generația părinților lor, de exemplu (46% vs 28% pentru segmentul 45-54 de ani). De asemenea, respondenții din sud-estul României sunt mai puțin interesați de o astfel de achiziție (67% au spus că nu este un moment bun) comparativ cu cei din vestul țării (39%).
