Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
Comisia Europeană a aprobat, pe data de 27 septembrie 2021, Planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Planul cuprinde măsuri-cheie pentru sprijinirea tranzițiilor verzi și digitale și pentru consolidarea rezilienței economice și sociale a României.
? Modernizarea căilor ferate: 3️⃣,9️⃣ miliarde euro
? investiții în infrastructura spitalicească modernă pentru a asigura siguranța pacienților și pentru a reduce riscul de infecții asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc: 2️⃣ miliarde euro
? îmbunătățirea competențelor pedagogice digitale, a conținutului educațional și a echipamentelor și resurselor, inclusiv în universități. 8️⃣8️⃣1️⃣ de milioane euro
? Digitalizarea sănătății: dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină: 4️⃣7️⃣0️⃣ de milioane euro.
„Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral”, a menționat Președinta Ursula von der Leyen în vizita sa la București.
România va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României a primit 10 calificative A din 11, cu un singur calificativ B pentru capitolul de „costing”, aşa cum au avut şi celelalte 19 planuri aprobate până în prezent, a scris, pe pagina sa de Facebook, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Cristian Ghinea.
„De astăzi, PNRR este aprobat de Comisie și trimis spre aprobare Consiliului. Ce notă a primit. Ce urmează mai departe și cum pot ajuta eu. Și voi!
Am spus la început de iunie că va fi aprobat în septembrie, pe un calendar de negocieri agreat cu Comisia. Am spus că e un plan bun și, mai important, adaptat situației din România. Ar fi fost ușor să îl închidem mai devreme, dar când vrei să acoperi nevoi istorice (autostrăzi, canalizare în localități mici, refaceri păduri) povestea e mai complicată și mai bine negociezi acum pentru prioritățile tale care înseamnă reformele nefăcute de 30 de ani.
Deși avem cele mai mari alocări pentru autostrăzi sau pentru investiții ce implică gaz natural (rețele de distribuție și sisteme de încălzire), am reușit să alocăm 41% din Plan pentru tranziția verde (peste nivelul minim de 37% și mai mult decât a alocat Spania, Italia, Portugalia sau Grecia) și 21% pentru tranziția digitală (peste 20% nivelul minim, într-o țară care nu are neapărat o problemă cu broadband-ul). Deci cumva am reușit să împăcăm și Green Deal-ul, și Europa Digitală, și România reală cu nevoile ei mai speciale.
Acum câteva ore, în brief informal cu presa europeană, echipa tehnică a Comisiei a spus că România are un plan bun și echilibrat. Este al 20-lea plan aprobat, deci nu ultimul, așa cum din păcate s-a vehiculat din rațiuni de calcule politice cinice. După noi, săptămâna viitoare vor fi aprobate planurile Estoniei, Finlandei și Suediei, țări cu administrație publică mult peste nivelul României.
Acum avem evaluarea oficială a Comisiei. PNRR-ul României are calificativul maxim A la 10 criterii și B la unul singur. La fel ca planurile Franței sau Germaniei. Și mai mult decât planurile altor state (și cum acum sunt un simplu cetățean îmi permit să nominalizez: de pildă, Cehia). Înainte să se sară că avem un B ?, vă spun că și Germania are B la costing, a fost o problemă generală europeană cu capacitatea de a evalua costuri ex-ante pentru alocări mamut. De fapt, toate cele 20 de țări ale căror planuri au fost aprobate au primit B la costing.
Ce înseamnă în limbaj birocratez, evaluarea asta? Din ce mai apare în evaluarea oficială a Comisiei, reiese că:
? Planul adresează toate recomandările specifice de țară adresate României în 2019 și 2020
Traducere: de aceea avem reforma pensiilor, VMI, reforme administrative și alte peste 50 de reforme, pentru că PNRR trebuia să acopere toate restanțele clasei politice, semnalate repetat de UE în rapoartele de țară.
? Este un răspuns cuprinzător, adecvat și balansat la situația economică și socială a României
Traducere: PNRR rezolvă datorii istorice, dar reașează și economia viitorului (vezi digitalizarea și vezi jumătatea de miliard pentru producația de cipuri)
? Abordează vulnerabilitățile și deficiențele structurale de lungă durată, se așteaptă să contribuie la redresarea economică și socială și la dezvoltarea pe termen lung a țării.
? Se concentrează într-o foarte mare măsură pe tranziția verde a României dar și a Uniunii Europene; contribuie la transformarea digitală a României.
? Se așteaptă ca reformele și investițiile din plan să aibă impact durabil asupra mediului înconjurător și dezvoltării socio-economice.
Ce urmează? Implementarea, implementarea….
Sunt în total 507 jaloane și ținte (milestones & targets) în PNRR și la fiecare șase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane.
Atenție: 21 astfel de jaloane trebuie atinse până la 31 decembrie 2021. Între care o lege importantă, semnarea acordulurilor cu BEI, FEI și BERD pentru cele 1,3 miliarde euro care să vină ca injecție rapidă în economie prin instrumente financiare, sistemul informatic al MIPE dedicat PNRR și legiferarea întregului mecanism financiar. Am lăsat primului-ministru trei pagini cu urgențe și măsuri, și pe PNRR și pe negocierea programelor operaționale.
Miza PNRR. Țintele importante pe care trebuie să le atingem, până în 2026:
Apă și canalizare:
▪️ 1600 km rețele de apă construite – în localități cu peste 2000 locuitori
▪️ 2500 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori; 400 rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitor
▪️ 88.400 gospodării conectate prin programul național `Prima conectare la apă și canalizare`
Păduri:
▪️ Programul Național de împădurire: 56.700 de hectare noi de pădure plantate
▪️ 3 150 000 m2 noi suprafețe de păduri urbane create
▪️ Deșeuri: 13.700 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor
Transport:
▪️ 420 de kilometri de autostradă nou construiți
▪️ 45% din punctele negre eliminate, acolo unde sunt cele mai multe accidente rutiere (de la aplicarea unui nou sistem de taxare, pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
▪️ 2 851 km cale ferată construiți/modernizați, între care: 315 km de cale ferată modernizată și cu sistem inteligent de management al traficului instalat; 110 km de cale ferată electrificată
▪️ 12.7 km de rețea nouă de metrou (București și Cluj): 5,2 km în București și 7,5 km în Cluj
Valul Renovării:
▪️ Renovarea energetică moderată/aprofundată a cca 4,3 milioane metri pătrați de blocuri de locuințe (circa 1.000 – 1500 blocuri) și respectiv 2,3 mil. mp de clădiri publice (circa 2.000 de clădiri).
Energie:
▪️ Instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară)
▪️ Rețeaua de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcțiune complet. Rețeaua va transporta gaze 100% regenerabile și decarbonizate în 2030.
Instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice.
Transformare digitală:
▪️ 8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronică
▪️ Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de facilități de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală
REFORMA ANAF. Rezultate așteptate:
▪️ 60% dintre toate serviciile pentru persoanele juridice plătitoare de taxe disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online. În prezent, doar 45% din aceste servicii sunt disponibile online.
▪️ Ponderea veniturilor colectate raportat la PIB crește cu cel puțin 2.5 puncte procentuale;
▪️ Reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 comparativ cu valoarea medie din 2019 și 2020 combinate
▪️ 600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF
▪️ 500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV
Reforma pensiilor. Rezultate așteptate:
▪️ Intrarea în vigoare a legislației necesare pentru a asigura sustenabilitatea pilonului II de pensii
▪️ Reforma legislației pentru pensii pentru a face sustenabilă și mai echitabilă; reforma pensiilor speciale
Mediul de afaceri și cercetare:
▪️5400 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor
▪️ 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
Microelectronică – finanțare, 500 milioane euro – Participarea a cel puțin 3 entități românești la consorții internaționale
Fondul local. Rezultate așteptate:
▪️ 4.418 locuințe pentru tineri din comunități/grupuri vulnerabile
▪️ 1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație
▪️ Vor fi achiziționate și recepționate până în Trim. II, 2026, – 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament (200 buc. – autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. – autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. – tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc – microbuze electrice/hidrogen).
▪️ 13.200 puncte de încărcare funcționale, pentru vehicule electrice. ▪️ ▪️ Mai sunt prevăzute alte puncte de încărcare pe componenta Valul renovării și pe Transport; în total, în 2026, vor fi 20.000 la nivel național.
Turism:
▪️ 12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
▪️ Finanțarea, pentru prima oară în România, de muzee și memoriale ale opresiunii: Muzeul Holocaustului și muzee ale opresiunii comuniste.
▪️ 3.000 de km de trasee velo naționale
▪️ 40 de IMM active în domeniul producției și distribuției de filme finanțate pentru a dezvolta conținut digital
Sănătate:
▪️ 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
▪️ 3.000 cabinete ale medicilor de familie sau asociații de cabinete echipate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și zone mai puțin dezvoltate.
▪️ 300 comunități slab deservite, inclusiv comunitatea romă, vor avea acces la asistență medicală comunitară
▪️ 25 unități de terapie intensivă pentru nou-născuti echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale)
▪️ 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă
▪️ 30 facilități nou construite/renovate și dotate care furnizează asistență medicală ambulatorie
Social:
▪️ Rețea de centre de zi: 150 de servicii comunitare pentru copiii în situații de risc: (menținerea a 4.500 de copii în familie)
▪️ 150 de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități (1.600 de persoane cu dizabilități, pe an)
Introducerea Venitului Minim de Incluziune:
▪️adoptarea modificărilor legislative necesare; Beneficiarii direcți vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) și Alocație pentru susținerea familiei (ASF). 56.700 –beneficiari eligibili ai Venitului Minim de Incluziune, în plus față de beneficiarii eligibili actuali de venit minim garantat / alocatie de sustinere a familiei.
▪️ Tichete de muncă: Cel puțin 30 000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60 000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.
▪️50 servicii comunitare modernizate pentru persoane cu dizabilități.
▪️ 55 noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități.
Reforma administrației:
▪️ Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023
▪️ Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public
▪️ Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor
Educație:
▪️ 110 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (în localitățile izolate, dezavantajate)
▪️ 2500 de școli incluse în programul de abandon vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentului necesar (tablete, imprimante, routere). Creșterea cu cel puțin 60% a numărului de studenți înscriși in ruta completa de invatamant dual.
▪️ Cel puțin 5.200 de școli dotate cu resurse tehnologice noi pentru laboratoarele IT
▪️ Cel puțin 3.600 de școli dotate cu infrastructură și echipamente tehnologice noi
▪️ 3 consorții școlare rurale create pentru a consolida mediul educațional rural”.
