„Statele europene încearcă să umple spațiile de depozitare, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc și orice reduceri ale livrărilor ar putea face raționalizarea o realitate”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
În timp ce Regatul Unit este așteptat să intre în recesiune la sfârșitul acestui an, există un număr tot mai mare de dovezi că Germania se află deja în recesiune, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Piețele energetice europene au devenit foarte strânse și volatile în toamna anului 2021, din cauza preocupărilor legate de rezervele limitate de gaze pentru lunile de iarnă. Din fericire, Europa a fost salvată de o iarnă relativ blândă, dar când preocupările de pe piață s-au diminuat, Rusia a invadat Ucraina. Piețele energetice au rămas foarte volatile și strânse, energia devenind parte a conflictului.
Prețurile la gaz și energie din Europa au crescut în ultimele zile, pe măsură ce panica din cauza livrărilor din Rusia a cuprins piețele, iar politicienii i-au avertizat pe cetățeni să se pregătească pentru o iarnă dificilă.
Etalonul de referință din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a atins un nou maxim istoric, astăzi, la 315 euro pe megawatt oră.
Prețurile sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât media pentru această perioadă a anului.
Presiunea ascendentă asupra prețului gazului a venit după ce Rusia a declarat că va opri gazoductul cheie Nord Stream pentru trei zile, pe 31 august, pentru lucrări de mentenanță.
Conducta Nord Stream funcționează în prezent la doar 20% din capacitate, cu o singură turbină operațională, limitând debitul la 33 milioane metri cubi/zi.
Gazprom a spus că livrările prin Nord Stream vor fi reluate la acel nivel odată ce lucrările necesare vor fi finalizate. Totuși, există temeri că furnizarea ar putea să nu fie restabilită după lucrări.
Problemele privind aprovizionarea cu gaze către Europa reprezintă laitmotivul creșterii prețurilor din ultima perioadă.
Daunele aduse unui sistem cheie de conducte care transporta petrol din Kazahstan prin Rusia și în Europa au întrerupt aprovizionarea și au precedat anunțul făcut de Gazprom.
Europa a fost ținută „în șah” ca urmare a problemelor cu transporturile, fluxurile reluându-se doar la niveluri foarte scăzute, după ce luna trecută livrările au fost oprite pentru realizarea unor lucrări.
Situația de pe Vechiul Continent este dificilă, începutul oficial al sezonului de încălzire de iarnă fiind deja aproape, la o distanță doar puțin mai mare de o lună.
Statele europene încearcă să umple spațiile de depozitare, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc și orice reduceri ale livrărilor ar putea face raționalizarea o realitate.
Situația din Germania este deosebit de dificilă: dependența țării de gazul rusesc o face vulnerabilă, deoarece caută cu disperare metode alternative de aprovizionare.
Statul are în vedere repornirea centralelor pe cărbune și ar putea prelungi durata de viață a centralelor nucleare rămase, dar, în același timp, îndeamnă și conservarea gazului.
Industriile din cea mai mare economie a Europei suferă un impact major.
Fiind cea mai mare economie a Europei, combinația dintre expunerea industrială și industriile consumatoare de energie ar putea avea un impact semnificativ asupra Germaniei, pe măsură ce criza continuă.
Lista industriilor care reduc producția este în creștere.
Cea mai mare companie de produse chimice din Polonia, Grupa Azoty, a încetat să mai producă unele dintre produsele sale cheie și a redus producția de amoniac din cauza prețurilor record la gaz.
În Franța, noile comenzi au scăzut în această lună atât în servicii cât și în sectorul manufacturier.
Producția din Franța se contractă pentru prima dată într-un an și jumătate, reflectând tendința observată în Germania.
Cele mai mari economii ale Europei sunt puse sub presiune de inflația la niveluri record și de incertitudinea tot mai mare. O recesiune în Zona Euro este acum mai probabilă, potrivit analiștilor chestionați de Bloomberg.
Prețul gazelor naturale din SUA au urcat pentru scurt timp în zona de 10 USD per milion de unități termice britanice (BTU) marți, atingând cel mai mare nivel din 2008. Acesta a crescut cu peste 135% în acest an.
Această dinamică a urmat exemplul din Europa, pe măsură ce exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA către „Bătrânul Continent” au crescut.
În plus, ritmul de creștere a stocurilor interne a încetinit, iar ca urmare, prețurile în SUA au crescut.
Care sunt cauzele care au alimentat criza energetică actuală din Europa?
Pe lângă factorul geopolitic, există un mix de evenimente pe plan continental care a condus către realitatea actuală:
• Disponibilitate nucleară foarte scăzută în Franța (Electricite de France și-a redus recent indicațiile de producție pentru 2023 la 300-330 TWh și se confruntă acum cu probleme de răcire care afectează nivelul deja scăzut de disponibilitate pentru 2022.)
• Niveluri istorice scăzute de stocare a hidroenergiei din Scandinavia până în Peninsula Iberică (având în vedere condițiile de secetă pe scară largă.)
• Închideri de centrale termice în Europa de Vest (în cazul centralelor cu tehnologie veche pe cărbune, nucleare și gaze.)
• Logistica aprovizionării cu combustibil determinată de o combinație de niveluri foarte scăzute ale apei din Rin (de exemplu, impactul livrării de cărbune către centralele germane) și probleme logistice determinate de conflictul din Rusia.
• Perioade cu niveluri scăzute de producție eoliană și solară.
Dependența Germaniei de conducta Nord Stream 1 și lipsa unor alternative înseamnă că este economia majoră expusă cel mai mult riscului unui deficit al ofertei de gaze.
La începutul acestui an, guvernul german a dezvăluit un plan în trei pași pentru raționalizarea gazelor, care ar putea duce la reducerea ofertei industriei, pentru a asigura disponibilitatea pentru gospodării și instituții critice precum spitalele.
Într-un astfel de scenariu, sectoarele consumatoare de energie, cum ar fi producția de metale și produsele chimice, ar fi cele mai afectate pe termen scurt.
Industria chimică este una care este direct expusă riscului unui deficit de ofertă a gazului, având în vedere cât de intensiv în energie și cât de mult din industrie este concentrată în Germania.
Guvernul ar putea introduce raționalizarea, dar există încă multe întrebări cu privire la modul în care se va materializa acest lucru.
Este puțin probabil ca toate industriile să se confrunte cu același nivel de raționalizare.
S-ar putea ca guvernul să încerce să protejeze industrii precum producția de alimente și băuturi sau companiile de sănătate.
Dacă această ipoteză se va confirma, atunci alte industrii, cum ar fi cea de produse chimice, ar putea să aibă mai mult de suferit, producția lor fiind afectată mai tare.
Problema este că substanțele chimice sunt folosite în atât de multe produse și procese. În cele din urmă, fiecare industrie ar simți impactul reducerii ofertei sau al prețurilor mai mari ale substanțelor chimice.
Întreprinderile ar putea încerca să importe substanțele chimice de care au nevoie din afara Europei, dar lanțurile de aprovizionare sunt încă afectate de pandemie și nu există nicio garanție că fabricile din afara Europei au capacitate neutilizată de producție care să răspundă cererii în creștere.
Pe termen mediu și lung, un câștigător al crizei gazelor va fi probabil sectorul energiei regenerabile.
Necesitatea de a reduce emisiile de carbon și de a reduce dependența de importurile de combustibili fosili din Rusia susțin demersul.
Proiectele de energie regenerabilă, cum ar fi fermele eoliene sau solare, pot să nu fie soluții instant la problemă, dar sunt mult mai rapid de pus în funcțiune decât o centrală nucleară, de exemplu.
Bundesbank a spus în raportul său lunar că o recesiune în Germania, cea mai mare economie a Zonei Euro, este din ce în ce mai probabilă.
Scăderea producției economice în lunile de iarnă a devenit mult mai probabilă, conform băncii centrale.
Instituția a completat, spunând că gradul ridicat de incertitudine cu privire la aprovizionarea cu gaze din această iarnă și creșterea bruscă a prețurilor este probabil să influențeze foarte mult gospodăriile și companiile.
Un argument care a susținut faptul că Germania suferă deja a fost publicat, iar datele de sondaj „flash” ale managerilor de achiziții (PMI) din august sugerează că cea mai mare economie a Europei se contractă.
În timp ce Regatul Unit este așteptat să intre în recesiune la sfârșitul acestui an, există un număr tot mai mare de dovezi că Germania se află deja în recesiune, ceea ce va avea un efect asupra întregului continent, inclusiv în Marea Britanie.
Problemele persistă și la nivelul statelor din afara Zonei Euro.
Cel mai mare grup de afaceri din Regatul Unit (CBI) a avertizat că Guvernul din insulă trebuie să acționeze decisiv pentru a ajuta companiile cu facturile la energie în creștere în această iarnă, deoarece mii de companii ar putea intra în faliment fără susținere suplimentară.
Confederația Industriei Britanice (CBI) a îndemnat guvernul să înghețe tarifele pentru afaceri pentru încă un an și să ia măsuri rapide și direcționate pentru a preveni falimentarea afacerilor.
Intervenția CBI are loc cu doar câteva zile înainte ca autoritatea de reglementare a energiei din Marea Britanie, Ofgem, să dezvăluie noul plafon al prețului energiei pentru perioada de toamnă. Astfel se așteaptă ca facturile medii la energie să crească la aproximativ 3.500 de lire sterline din octombrie, iar începând din ianuarie costurile ar putea depăși pragul de 4.600 de lire sterline.
Companiile cu consum ridicat de petrol și gaze nu sunt singurele care se confruntă cu creșterea prețurilor la energie.
Consumatorii mari de energie vor transfera, în diferite grade, prețurile ridicate la energie către consumatorul final, deși cu o oarecare întârziere.
De exemplu, industria alimentară și a băuturilor achiziționează multe produse din agricultură.
Dacă fermierii trebuie să majoreze prețurile din cauza costurilor mai mari ale energiei, industria alimentară se confruntă și ea cu prețuri mai mari.
Prețul gazelor naturale afectează și alte părți ale economiei.
O mulțime de fabrici de producție, inclusiv rafinăriile de petrol, funcționează cu gaz și este un ingredient cheie în îngrășământ. Aceste costuri vor fi transferate în cele din urmă și către consumatori.
Costurile ridicate ale energiei din Europa se revarsă și peste Ocean.
Problema cu care se confruntă producătorii americani este că disponibilitatea regională a capacității conductelor a fost consumată de terminalele de export GNL, lăsând tot mai puțină capacitate disponibilă pentru ca producătorii să majoreze producția.
SUA a devenit cel mai mare exportator de GNL din lume în prima jumătate a acestui an, potrivit EIA (Administrația pentru Informații despre Energie), care a declarat că exporturile de GNL din SUA au crescut cu 12% în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu a doua jumătate a anului 2021.
Acest context cere intervenții din partea guvernelor. Astfel miniștrii energiei din Uniunea Europeană ar putea organiza o întâlnire de urgență pentru a discuta despre problema creșterii prețurilor la energie electrică, fapt ce confirmă gradul de iminență al crizei actuale.
Republica Cehă, care deține președinția rotativă a UE, ia în considerare convocarea unei întâlniri pentru a dezbate ideea plafonării prețurilor la electricitate.
În plus, statele membre ale UE au convenit recent asupra unei reduceri voluntare cu 15% a consumului de gaze, dar aceasta ar putea deveni obligatorie dacă aprovizionarea continuă să fie întreruptă.
Prețurile ridicate pot determina în sine scăderea cererii, deoarece utilizatorii își limitează consumul de gaz.
Pe de altă parte, Germania va reduce temporar taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru gazele naturale de la 19% la 7%. Se dorește, în acest mod, reducerea impactului asupra gospodăriilor și companiilor care sunt afectate de creșterea costurilor la energie. Noua taxă ar urma să intre în vigoare în octombrie.
Se estimează că această măsură va avea un efect negativ asupra veniturilor guvernamentale de aproximativ 14 miliarde de euro. Rata de impozitare mai mică se va aplica de la 1 octombrie și va expira la sfârșitul lunii martie 2024.
Intervalul mare de timp în care se aplică sugerează gradul ridicat de incertitudine față de durata crizei actuale a energiei.
Acest lucru denotă necunoscutele referitoare la conflictul din Ucraina și cât va mai dura acesta, dar și dificultatea cu care se confruntă statele în a găsi alternative viabile pentru furnizarea energiei care să satisfacă necesarul energetic.
Analiză de Radu Puiu
