Recenta majorare cu un procent a ratei dobânzii de către Banca Naţională a României plasează România în top 5 al ţărilor cu cele mai mari dobânzi de referinţă din Uniunea Europeană şi în primele zece ţări cu dobânzi ridicate din Europa, potrivit unei analize eToro, citată de Agerpres.ro.
România se clasează pe locul 9-10 la egalitate cu Islanda (4,75%), înaintea noastră aflându-se Polonia (6,5%), Cehia (7%) şi Ungaria ( 7,75%). Cu excepţia Islandei, acesta este şi top 5 al ţărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate.
Cea mai mare dobândă de referinţă din Europa aparţine Ucrainei (25%), urmată de Moldova (18,5%), Turcia (14%), Belarus (12%) şi Rusia (9,5%).
Polonia a majorat săptămâna trecută rata dobânzii cu doar 0,5%, mai puţin decât aşteptările pieţei, care erau de 0,75%, deşi are în continuare o inflaţie în creştere, care în luna iunie s-a ridicat la 15,6%. Rata reală a dobânzii – care se calculează prin scăderea ratei inflaţiei din rata dobânzii – este la -9,1%, mai mică decât cea din România, care este de -9,74%.
Dacă lăsăm la o parte Ucraina, Ungaria are cea mai mică rată reală a dobânzii din Europa, de doar -2,95%. În ciuda acestui fapt şi a unei mişcări foarte agresive a Băncii Centrale, care a majorat ratele la depozitele pe o săptămână cu 2%, până la 9,75%, foarte aproape de rata inflaţiei de 10,7%, forintul şi-a continuat devalorizarea faţă de dolarul american. Acesta a ajuns la aproape 25% de la începutul anului în raport cu dolarul american şi la aproape 12% faţă de euro.
Fed-ul american a publicat minutele şedinţelor sale care indică şi mai multe majorări viitoare în încercarea de a împiedica inflaţia să se agraveze. Factorii de decizie au majorat ratele dobânzilor cu 0,75% luna trecută şi au susţinut majorarea acestora la următoarea şedinţă din iulie, fie cu 0,50%, fie cu 0,75%, potrivit minutelor.
Acest lucru arată că membrii Fed au recunoscut că întărirea politicii ar putea încetini ritmul de creştere economică pentru o perioadă, dar au considerat că revenirea inflaţiei la 2% este esenţială pentru a atinge nivelul maxim de ocupare a forţei de muncă în mod susţinut. Cele mai recente mişcări ale băncilor centrale europene arată aceeaşi filosofie. Investitorii privesc spre BCE pentru a vedea dacă va urma exemplul Fed.
Dolarul american a continuat să se aprecieze în raport cu euro şi cu alte monede europene, inclusiv faţă de leu, iar unele rapoarte indică faptul că se va ajunge la paritate. Această poziţie a Fed, care este gata să tranzacţioneze creşterea economică în schimbul reducerii inflaţiei, este considerată de pieţe mai puţin periculoasă decât riscul cu care se confruntă Europa ca Rusia să întrerupă livrările de gaze naturale. Strategul global privind pieţele monetare, Kit Juckes, consideră că, deşi dependenţa energetică a Europei de Rusia este în scădere, aceasta scădere nu este suficient de rapidă pentru a evita recesiunea dacă gazoductul se închide. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, am putea asista la o nouă depreciere de 10% a monedei euro în raport cu dolarul, ceea ce va aduce monedele la paritate pentru prima dată din 2002 încoace.
În timp ce un euro ieftin este bun pentru exporturi, privarea Europei de gaze naturale va împiedica industria să producă mai multe bunuri. Vedem deja în Germania începutul problemelor pe care le aduce preţul ridicat al gazelor. Dar, în mijlocul acestor incertitudini, începem să vedem primele semne bune care indică o atenuare a inflaţiei. Presiunea asupra lanţurilor de aprovizionare a continuat să scadă în iunie, deşi se află încă la niveluri istorice ridicate.
