Unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectelor de educație financiară susținute de BCR este că persoanelor participante le-a fost mai clar și mai ușor să înțeleagă necesitatea unui produs sau serviciu bancar, subliniază Andreea Nicoleta Deliu-Pașol, Director Comunicare BCR, în cadrul unui interviu acordat publicației BankingNews. ”Și au învățat chiar cum să spună NU unui produs financiar”, completează oficialul instituției de credit. Nicoleta Deliu-Pașol consideră că tot ceea ce ține de bani are legătură cu modul în care ne raportăm la ei. ”Vorbim despre perspectivă, despre cum alegem să ne uităm la bani, câtă greutate le dăm, cât de mult le dăm voie să ne bucure sau să ne întristeze”, susține Directorul de Comunicare de la BCR.
Cum au influențat proiectele de educație financiară activitatea BCR și care sunt principalele beneficii raportându-ne la relația dintre clienți și bănci?
Cred că cel mai important lucru care s-a întâmplat în BCR după ce am început să facem cursuri de educație financiară cu clienții noștri, dar și cu oameni care nu lucrau cu BCR, este că ne-am dat seama cât de mult putem să îi ajutăm, de fapt, să își îmbunătățească relația cu banii. Explicând niște lucruri destul de simple despre cum să îți urmărești bugetul lunar, cum să încerci să îl împarți folosind formula 20% (pentru economisire) / 50% (pentru nevoi) / 30% (pentru dorințe), despre valoarea în timp a banilor, despre cum să economisești punând puțini bani deoparte, dar constant. Și cred că ce ne-a surprins cel mai mult pe toți a fost cât de ușor este vorbești și despre produsele bancare pe care noi le vindem în momentul în care ai creat un context. Cum un card, un cont sau un credit nu mai sunt niște lucruri separate, ci fac parte foarte natural din contextul amplu al vieții financiare. Și oamenii au început să vină ei către noi să ne întrebe de produse – pentru că le-am oferit o perspectivă amplă asupra banilor, au înțeles cum se potrivește oferta unei bănci. Le-a fost mai clar și mai ușor să înțeleagă necesitatea unui produs sau serviciu bancar. Și au învățat chiar cum să spună NU unui produs financiar. Și pentru colegii mei o transformare importantă a fost că și-au reînțeles utilitatea într-un context mai amplu – au înțeles că pot face o mare diferență în viața unui om dacă îi oferă sfaturi financiare bazate pe contextul și nevoile sale și înțelegându-i obiectivele pe termen mediu și lung.
Care sunt punctele nevralgice în ceea ce privește mentalitatea românilor atunci când vine vorba despre bani și în ce fel se poate ajunge la o abordare și la o viziune mai puțin refractară?
“N-am eu bani de pus deoparte” – este lucrul pe care îl auzim cel mai des. Două lucruri au funcționat foarte bine în combaterea acestei perspective: răbdarea în discuții și efortul de a intra în detalii cu fiecare persoană în parte ca să gasești soluții personalizate. Ce cred că este foarte important într-o astfel de discuție este să îl faci pe cel din fața ta să înțeleagă că fiecare leu contează și că trebuie să se uite cu atenție la toate cheltuielile, pentru că de cele mai multe ori sunt zone care pot fi eficientizate. Și dacă faci lucrurile astea în mod constant, poți să ajungi, în timp, să ai acea protecție financiară care să te ferească de vulnerabilitate în momentele mai complicate ale vieții.
Ce elemente pot contribui în mod individual la atingerea mindfulness-ului financiar și cât de conectați/deschiși sunt românii cu ideea de sănătate financiară?
Timpul pentru analiza și deschiderea de a accepta și a înțelege că multe dintre trăirile negative pe care le avem față de bani au rădăcini adânci. Puterea de a trata banii ca un mijloc, nu ca un scop. Conștientizarea sentimentelor legate de bani și împăcarea cu ele pot să vină doar atunci când ne luam timp și energie să ne gândim și să analizăm: cât din ce simțim acum legat de bani are o bază reală și cât vine din lucrurile pe care le-am auzit legat de-a lungul vieții despre bani – mai ales în copilărie. Ce spuneau parinții noștri despre bani? Cum se raportau la ei? Dacă toată copilăria ai auzit “nu avem bani”, o să fie foarte greu ca tu să ajungi să spui “am destui bani”, pentru ca emoția aceea negativă din copilărie deja este parte din tine. Și în privința banilor este foarte mult despre perspectivă, despre cum alegem să ne uităm la bani, câtă greutate le dăm, cât de mult le dăm voie să ne bucure sau să ne întristeze.
Cum vede BCR procesul de educație financiară în ansamblu în România și care sunt direcțiile pe care societatea românească ar trebui să le urmeze pentru a garanta o cultură financiară minimă la nivelul fiecărui individ? De unde ar trebui să înceapă educația financiară și care este rolul acestui proces în conceptul de bunăstare?
Educația financiară este o disciplină care trebuie predată de la cele mai mici vârste. Pentru noi acum e foarte clar faptul că educația financiară înseamnă un set de instrumente și de principii pe care românii trebuie să le învețe ca să le poată aplica. Pentru generațiile care acum sunt la început de drum încep deja să existe modalități de a avea acces la informație, deși va mai dura un pic până să avem în fiecare școală și în fiecare grădiniță cursuri oficiale de educație financiară. Problema foarte mare o reprezintă adulții de acum, care nu au avut acces la astfel de informații. Și ei sunt modele financiare și pentru copiii și nepoții lor. Ce cred că putem să facem împreună este să vorbim cât mai mult despre acest tip de informație, să creăm curiozitate și dorința de a afla – dacă ajunge informația că există un set de instrumente și informații care te pot ajuta să ai o viață financiară mai bună la cât mai mulți oameni, o să înceapă să caute. Iar sursele sunt multiple: de la canalele de youtube, blogurile și cursurile online, până la, de exemplu, cursurile de Școala de bani pe care BCR le ține în fiecare săptămână și care sunt gratuite deschise oricui vrea să participe. Legat de bunăstare – eu cred că se construiește în timp – urmând exact regulile de care spuneam mai sus. Și cred că sunt niște pași naturali: mai întâi înveți regulile, apoi le aplici cu consecvență, vezi primele rezultate și apoi faci alegeri financiare inteligente.
Cum s-a schimbat abordarea BCR raportându-se la toate proiectele de educație financiară derulate până în prezent, ce a învățat banca și implicit ce a aplicat în activitatea de zi cu zi după feedback-ul primit de la persoanele care au luat parte la aceste proiecte?
Cel mai important lucru pe care l-am învățat a fost că oamenii au nevoie și apreciază foarte mult discuțiile din care învață ceva care le face viața mai bună. Și plecând de la asta ne dorim de fiecare dată să le oferim și mai mult – de aceea am dezvoltat, pe lângă modulul de gestionarea bugetului, și modulul de mindfulness financiar, în care ne împăcăm emoțional cu banii, și, mai nou, și un modul de investiții în care vorbim despre cele mai bune modalități de a pune banii la lucru pentru noi.
Într-o societate modernă, educația financiară se combină tot mai mult cu o componentă de educație digitală, care să confirme și să consolideze importanța tehnologizării industriei bancare. Cum abordează BCR această problemă, mai ales că în ultimii ani digitalizarea a devenit, prin platforma George, o religie?
Ultimul an ne-a forțat să ne digitalizăm și partea de educație financiară – nu doar pe cea comercială. Și acesta a fost un prim pas. Lucrăm să dezvoltăm o zonă de învățare cu instrumente 100% digitale. Există în continuare nevoia foarte mare pentru discuțiile față în față – mai ales când vorbim despre un subiect atât de emoțional cum sunt banii, și știm că multe lucruri se învață însă mult mai ușor cu creionul în mână. Totuși, partea aceasta de educație financiară înseamnă multă consecvență și aplicarea principiilor învățate pe termen lung – și aici tehnologia este de mare ajutor. De exemplu, avem nevoie să ne înțelegem bugetul, cât primim și cât cheltuim, iar aplicațiile bancare, cum e și George, ne pot ajuta să ținem această evidență și să avem o imagine într-un mod foarte simplu și rapid a cheltuielilor. Digitalizarea nu este, nici în educația financiară și nici în alte domenii, un scop în sine – este doar o modalitate de a face lucrurile mai eficient și mai ușor. Este despre a pune instrumentul bun, la timpul potrivit, în mâna celui care are nevoie.
