Chiar dacă această criză de sănătate generată de pandemia de coronavirus aduce în prim-plan o serie de probleme ce privesc economiile și sistemele sanitare din lumea întreagă pentru care omenirea va trebui să găsească soluții, în România se discută încă despre rolul industriei bancare și despre proiecte de legi prin care parlamentarii pun presiune pe activitatea băncilor, care sunt însă așteptate în linia întâi atunci când vine vorba despre finanțare. Subiectul legilor populiste cu impact asupra dezvoltării industriei bancare, promovate chiar și în aceste zile în care economia românească trosnește din toate încheieturile, a fost dezbătut de Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, în care primei conferințe online organizate de instituția de credit.
”Înțelegem că este o perioadă de populism, dar cred că sunt alte teme care sunt un pic mai importante în momentul de față. Spre exemplu, acum riscăm inițierea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene pentru că nu am adoptat încă directivele privind spălarea banilor, însă în Parlament sunt promovate alte legi pentru domeniul bancar față de cele necesare (n.r. – modificarea legii privind darea în plată). Pe fondul crizei de sănătate, sper să avem o cu totul altă discuție despre rolul sistemului bancar într-o economie decât abordarea populistă pe care o văd astăzi”, a menționat Steven van Groningen.
În opinia sa, în perioade de criză trebuie să ne întrebăm dacă anumite proiecte de lege ajută sau nu la a rezolva problemele cu care ne confruntăm. Făcând referire la modificarea recentă a reglementărilor privind darea în plată, bancherul a subliniat că ”nu contribuie cu nimic la rezolvarea crizei actuale”. ”Gestionăm și acest lucru. Nu este o problemă! Este doar de lucru. Puteți să reflectați și dumneavoastră dacă legislația are sau nu are un efect benefic”, a susținut Steven van Groningen.
”Democrația nu înseamnă că cine câștigă alegerile face patru ani ce vrea. Asta nu este democrație. Democrația este o structură în care dezbatem lucrurile care sunt importante în societate. Până acum încă nu mi-am dat seama ce vrem să facem cu sistemul bancar în România”, a explicat președintele Raiffeisen Bank.
Bancherul este de părere că direcția în care mergem susține ideea că în România nu avem nevoie de un sistem bancar. ”În aceste condiții, dacă așteptăm destul de mult, toți românii își vor putea deschide un cont digital într-o altă țară și atunci toate economiile se duc în alte țări, iar când avem nevoie de un credit apelăm la bănci și instituții financiare din alte țări. Dacă asta este ce se dorește, atunci asta e! Sistemul bancar se va adapta. Evident că nu ar fi bine, dar aceasta este direcția în care mergem. Aceasta este până la urmă o dezbatere care nu poate veni doar de la noi, care atragem atenția permanent asupra pericolelor. Ar trebui să intrăm într-o normalitate, O perioadă de criză are și părți bune și sper să ieșim din criză cu un dialog mai bun între toate structurile care sunt desemnate pentru dezbaterea problemelor stringente ale societății și care nu sunt folosite astăzi, respectiv structurile patronale, sindicale și consiliul economic și social”, a explicat Steven van Groningen.
În completare, șeful Raiffeisen Bank a evidențiat faptul că acum este un moment bun să ne punem o serie de întrebări, cum ar ”de ce sistemul bancar din România este așa mic în comparație cu alte state?” sau ”de ce nivelul de intermediere este așa redus?”, ”ce măsuri putem să luăm pentru a creștere capacitatea industriei bancare pentru a fi mai puternici în cazul unor șocuri similare celui pe care-l traversăm în prezent?”.
Steven van Groningen a făcut referire și la impactul pe care-l va avea criza de sănătate asupra industriei bancare, fiind de părere că anumite lucruri se vor schimba. ”În primul rând, pot să spun că o să putem observa un proces accelerat de digitalizare nu doar în industria bancară. Există încă destule probleme din acest punct vedere pe care va trebui să le rezolvăm. Spre exemplu, atât timp cât încă trebuie să primesc acasă, ca președinte de bancă, o sumedenie de documente care trebuie semnate în original, este o problemă”, a punctat bancherul.
Totodată, în opinia sa, în momentul de față ne confruntăm cu o situație deosebită. ”Cea mai mare problemă este că sunt multe aspecte care sunt necunoscute”, a precizat oficialul Raiffeisen Bank. ”Știm însă că românii vor în continuare să aibă banii în siguranță și, de asemenea, că tot mai mulți clienți vor să aibă acces ușor și facil la banii lor prin mijloace digitale. Mai mult, este previzibilă o nevoie imensă de credite”, a evidențiat bancherul.
”În cazul unei crize, dacă ești sănătos și puternic, ai o altă poziție față de un om slab și care nu are rezerve. Același lucru se aplică și în cazul unei firme sau a unei bănci. Dacă nu ai rezerve, evident ești mai vulnerabil. Aceasta este din păcate exact situația pe care o vedem la multe firme. Dacă, după opt ani de creștere economică, o firmă nu are niciun fel de rezervă și trebuie după o lună salvată, atunci apare întrebarea ce fel de firmă este aceasta și cine are obligația să o salveze. O să facem tot posibilul să ajutăm firmele care sunt pozitive și, în acest fel, să menținem toate locurile de muncă. Cred că cel mai dificil va fi să facem această selecție: unde putem să ajutăm și unde nu. Dar am încredere că suntem pregătiți să păstrăm acest echilibru care întotdeauna în banking este foarte important”, a conchis Steven van Groningen.
