Steven van Groningen a scris, din nou, despre Datio in Solutum (Darea în plată). Bancherul a comentat, pe blogul personal, legea privind darea în plată și acțiunea avocatului Gheorghe Piperea, care a depus o plângere la Consiliul Concurenței, suspectând o înțelegere de tip cartel între bancheri.
Șeful Raiffeisen Bank explică cum legea îngrădește competiția între bănci. Totodată, în opinia sa, refinanțarea creditelor va fi practic imposibilă, daca legea se aprobă în actuala variantă.
„A fost aproape comic să văd reacția unuia dintre suporterii Dării în plată atunci când a notificat Consiliul Concurenței. De parcă această instituție nu ar fi la curent cu știrile și ar trebui încurajată să urmărească ce se întâmplă într-unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei.
În schimb, poate că acest suporter ar fi trebuit să îi solicite Consiliului Concurenței să exprime o opinie în legătură cu legea Dării în plată. Căci, dacă ar analiza impactul potențial al acestei legi, ceea ce recomand calduros Consiliului, poate că ar ajunge la concluzia că unul dintre efectele ei ar fi acela că va reduce competiția dintre bănci”, scrie bancherul pe blogul personal.
Cui îi e frica de Consiliul Concurenței?
”Nu mă îngrijorează faptul că specialiștii Consiliului Concurenței vor analiza decizia băncilor de a crește avansul la credite. Este vorba de o situație de tip cauză-efect și de logică simplă. Ceea ce mă îngrijorează este faptul că acestei instituții nu i se va solicita de către inițiatorii legii să-și exprime opinia în legătură cu Darea în plată. Căci, dacă ar face-o, sunt sigur că ar ajunge la concluzia că aplicarea ei ar fi dăunătoare sistemului bancar, inclusiv din punct de vedere concurențial”.
Darea în plată îngrădește mobilitatea
”Care este atunci efectul Dării în plată în acest caz? 67% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice reprezintă credite garantate cu ipotecă. Atunci când o persoană contractează un astfel de credit, devine responsabilă pentru rambursarea acestuia, inclusiv a dobânzii, și răspunde cu bunurile sale. Până în prezent, băncile au acceptat avansuri de 5-15%. Când și dacă legea Dării în plată va intra în vigoare, toate creditele garantate cu ipotecă vor fi finanțări bazate pe active, riscul băncii fiind legat exclusiv de valoarea activului. Vorbim de un profil de risc cu totul diferit, care va obliga băncile să își ajusteze politicile de risc. Așa cum am explicat aici, acest lucru presupune solicitarea unui avans mai mare”.
Își dorește cineva vreo refinanțare?
”Nu e deloc dificil să observăm că cei care s-au împrumutat dând un avans mai mic (5-20%) nu vor mai putea obține refinanțări decât dacă îndeplinesc noile criterii (să spunem un avans de 35-40%). Foarte puțini clienți vor fi în poziția de a rambursa în avans 20% din valoarea creditului lor pentru a se putea refinanța.
Prin urmare, Darea în Plată practic face imposibilă refinanțarea pentru oricine a luat un credit înainte de aplicarea legii și va “bloca” peste 450.000 de români și creditele lor la instituția cu care lucrează în prezent. Refinanțarea nu mai este posibilă. Va rugăm reveniți peste 10 ani”.
Este nevoie de un proces corect, inclusiv de un studiu de impact
”Așa cum am mai spus, există motive, motive întemeiate, pentru care nicio țară din lume nu a legiferat o formă “dură” de Datio in solutum. Dacă avem în vedere să devenim primii care o fac, ar fi bine să ne gândim serios înainte. Măcar am putea să îi solicităm Parlamentului să respecte principiile și procedura de legiferare și să realizeze un studiu de impact, respectiv să solicite tuturor parților interesate relevante, inclusiv Consiliului Concurenței, să-și exprime opinia”, mai spune Steven van Groningen pe blogul personal.
