Sistemul bancar din România va avea de suferit din cauza recent introdusei ”taxe pe lăcomie”, care va afecta semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi situaţia acelora mai slabe, potrivit raportului de ţară referitor la România, publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).
Raportul CE despre politicile Guvernului, devastator. OUG 114, restricționează creditarea
La sfârşitul anului trecut, fără a se consulta cu părţile implicate şi fără o evaluare a impactului, Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2% (contribuţie numită iniţial de autorităţi „taxă pe lăcomie”), se arată în raport.
Taxa este extrem de pro-ciclică şi ridică temeri legate de calibrare, deoarece inhibă mecanismul de stabilire a preţului în sectorul bancar. Pe baza analizelor preliminare, taxa va pune probabil la grea încercare stabilitatea financiară, afectând semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi şi mai mult situaţia băncilor mai slabe, apreciază CE.
Impactul asupra profitabilităţii sectorului bancar pare să fie mult mai ridicat decât în alte state din UE care au introdus astfel de taxe în trecut. Mai mult, taxa va afecta probabil şi creditarea, va reduce flexibilitatea politicii monetare şi va limita mecanismul său de transmisie. Gradul de intermediere financiară în România este în prezent la cel mai scăzut nivel din UE, avertizează CE.
Expunerea sectorului bancar la piaţa imobiliară a crescut semnificativ în ultimii ani. Băncile sunt intermediarii financiari cei mai expuşi la sectorul imobiliar. Creditele ipotecare acordate gospodăriilor au reprezentat peste o treime din totalul împrumuturilor către sectorul privat, cele mai multe fiind cu rate variabile ale dobânzilor. Această expunere sporită a fost sprijinită masiv prin programul „Prima casă”.
Creşterea economică robustă şi evoluţiile de pe piaţa imobiliară din ultimii ani ar putea justifica renunţarea la programul „Prima casă”, se arată în raport.
În ultimii ani a crescut gradul de îndatorare al gospodăriilor, deşi de la un nivel scăzut. În timp ce nivelul de îndatorare al gospodăriilor ca procent din PIB a fost de sub 17% în 2017, mult sub media din UE, gradul de îndatorare al celor cu venituri mici constituie un motiv de îngrijorare deoarece ei sunt cei mai expuşi la creşterea ratelor dobânzilor. Pentru a limita riscurile cauzate de nivelul ridicat de îndatorare al persoanelor cu venituri scăzute, BNR a introdus din ianuarie 2019 niveluri maxime ale îndatorării, pentru creditele denominate în lei şi în valută.
Deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private, arată Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.
Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puţini investitori pe termen lung şi un climat de elaborare a politicilor instabil şi impredictibil.
„Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanţă de urgenţă, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private”, subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat „Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.
România incurajează evaziunea fiscală
Comisia Europeană arată că evaziunea fiscală este facilitată de utilizarea ridicată a plăţilor în numerar, în România, citând, în acest context, datele Băncii Naţionale a României, potrivit cărora plăţile în numerar sunt de patru ori mai mari decât cele electronice. Doar 77% din totalul cardurilor bancare sunt active, în contextul nivelului relativ scăzut de educaţie financiară, menţionează sursa citată.
„Doar 58% din adulţii români au un cont bancar, comparativ cu 94% în economiile dezvoltate şi 63% în ţările în curs de dezvoltare. Aproximativ o treime din pensionari îşi primesc drepturile în numerar. Toate acestea facilitează extinderea economiei din umbră şi a evaziunii fiscale”, se mai arată în raportul de ţară.
