Procesul de consolidare din ultimii ani, manifestat prin achiziții și fuziuni, a adus modificări majore în ceea ce privește structura industriei bancare din România, unde polarizarea devine cuvântul de ordine, mai ales pentru că acest fenomen se întâmplă intern, fără o participare/implicare a unor jucători noi, din afara pieței locale.
Cele trei tranzacții anunțate anul trecut și care se vor materializa în 2024 – preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania, fuziunea dintre UniCredit Bank și Alpha Bank și absorbția First Bank de către Intesa Sanpaolo Bank – vor aduce noi schimbări importante pe piața bancară.
Se conturează astfel o industrie formată din 7 bănci foarte mari și mari (Banca Transilvania, BCR, UniCredit Bank, CEC Bank, BRD Groupe Société Générale, ING Bank și Raiffeisen Bank) cu cote de piață de peste 10% sau foarte aproape de acest prag, o bancă de talie mijlocie (Exim Banca Românească) și foarte multe bănci mici, dintre care puține se se situează în zona 1% – 2% cotă de piață și cele mai multe luptă pentru supraviețuire, cu cote de piață de sub 1%.
Cele mai importante cifre din evoluția băncilor în 2023 și ce schimbări sunt previzibile în 2024
- CEC Bank a înregistrat în 2023 cea mai mare creștere a cotei de piață, cu 1.58 p.p., de la 8,83% la 10,41%, evoluție care a propulsat-o de pe locul 6 în clasamentul din 2022 direct pe poziția a 3-a în 2023. Cum BRD Groupe Société Générale avea în decembrie 2023 o cotă de piață de 10,13%, este clar că duelul celor două instituții de credit se va intensifica pe parcursul acestui an, însă lupta lor nu se va da pentru un loc pe podium, ci pentru ocuparea poziției a patra din clasament.
- Creșterea cu 1.04 p.p. a cotei de piață a făcut ca Banca Transilvania să bifeze o nouă bornă în istoria sa, reprezentată de depășirea nivelului de 20% a cotei de piață. Finalizarea preluării OTP Bank va face ca, la finalului anului curent, Banca Transilvania să aibă o cotă de piață de circa 23%, ceea ce o va propulsa la o distanță mai mult de cât confortabilă față de BCR, de aproximativ 10 p.p. Practic, devine imposibil pentru BCR să mai acceseze fotoliul de lider al sistemului bancar din România, fără să apeleze la o tranzacție de anvergură. În esență, pentru a amenința primul loc al topului, BCR ar trebui să cumpere unul dintre jucătorii foarte mari de pe piața internă (CEC Bank, BRD, UniCredit Bank, ING Bank sau Raiffeisen Bank), un scenariu puțin credibil.
- Fuziunea dintre UniCredit Bank și Alpha Bank, anunțată în toamna anului trecut, va marca în 2024 crearea unui nou colos pe piață. Practic, UniCredit Bank, cu o cotă de piață de 8,43%, își va adăuga cota Alpha Bank (2,93%) și va urca pe podiumul clasamentului celor mai mari bănci din România, pe poziția a treia cu o cotă de piață care va depăși 11%.
- Până în 2022, industria bancară era obișnuită cu 3 bănci care depășeau individual o cotă de piață de 10%. În 2023, România a avut pentru prima data 4 asemenea instituții de credit. La finalul lui 2024, numărul băncilor foarte mari va urca la 5 (Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD și UniCredit Bank + Alpha Bank). Pe lângă acestea, există alte două bănci (ING Bank și Raiffeisen Bank) care sunt foarte aproape de cota de piață de 10%.
- Dispariția Alpha Bank și OTP Bank va face loc la finalul acestui an, în topul celor mai mari 10 bănci România, pentru 2 noi jucători, respectiv Intesa Sanpaolo Bank (locul 9) și Garanti BBVA (locul 10), care vor avea cote de piață de circa 2%.
Competiția la vârful clasamentului s-a aprins, fapt care face ca podiumul să fie volatil
La finalul anului 2022, România avea 16 bănci cu o cotă de piață individuală de peste 1%. În decembrie 2023, 15 bănci mai aveau o cotă de piață de peste 1%, asta pentru că Intesa Sanpaolo Bank a coborât sub acest prag. Cele trei tranzacții (Banca Transilvania + OTP Bank, UniCredit Bank + Alpha Bank și Intesa Sanpaolo Bank + First Bank) care se vor materializa pe parcursul anului curent, va face ca 2024 să se încheie cu 13 bănci cu o cotă de piață de peste 1%.
Pe altă parte, dacă până în 2022, industria bancară era obișnuită cu 3 bănci care depășeau individual o cotă de piață de 10%, în 2023, România a avut pentru prima data 4 asemenea instituții de credit. La finalul lui 2024, numărul băncilor foarte mari va urca la 5 (Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD și UniCredit Bank + Alpha Bank). Pe lângă acestea, există alte două bănci (ING Bank și Raiffeisen Bank) care sunt foarte aproape de cota de piață de 10%.
Această structură a pieței locale, caracterizată printr-un număr foarte limitat de vânzători mari care capătă o poziție dominantă colectivă, asigurând cea mai mare parte a ofertei, ne duce invariabil cu gândul la oligopol. Totuși, competiția dintre cele 7 bănci mari și foarte mari a devenit de la an la an tot mai acerbă, mărturie fiind modificarea podiumului clasamentului trei ani la rând, unde istoric regăseam în fiecare an aceleași bănci. Această ”nesiguranță” cu privire la poziția din topul celor mai mari bănci locale devine cumva noua realitate.
Banca Transilvania este singura instituție de credit ferită de acest trend, pentru că s-a așezat confortabil pe fotoliul de lider cu o cotă de piață de peste 20%, fără a lua în calcul și preluarea OTP Bank, care îi va mai aduce aproape 2,5 p.p. la finalul acestui an. Distanța față de BCR, ocupanta locului 2 în clasament, va fi mult prea mare (vreo 10 p.p.), ceea ce face imposibilă o modificare a liderului industriei de profil.
Industria bancară din România a făcut un profit de 13,5 miliarde de lei în 2023, dar 7 dintre instituții au ieșit pe pierdere
Potrivit Raportului Anual al Băncii Naționale a României, sectorul bancar românesc a înregistrat un profit de 13,5 miliarde de lei la finalul anului 2023, în creștere cu 34,3% față de anul anterior, în contextul evoluției ascendente a profitului operațional, ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi, și unui nivel redus al cheltuielilor nete cu ajustările pentru pierderi așteptate din creditare.
”Dintr-un total de 32 de instituții de credit (inclusiv sucursalele băncilor persoane juridice străine), 25 de bănci (cu o cotă de piață cumulată de 99,4 la sută) au consemnat un rezultat net pozitiv total în valoare de 13,6 miliarde de lei, în timp ce 7 bănci de talie mică au înregistrat pierderi cumulate în valoare de 0,12 miliarde lei”, se consemnează în documentul BNR.
Pe de altă parte, la 31 decembrie 2023, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 803,3 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de sfârșitul anului 2022. Numărul instituțiilor de credit care desfășoară activitate bancară în România s-a menținut constant pe întreg parcursul anului 2023.
Cota de piață în funcție de activul net, deținută de instituțiile de credit cu capital majoritar de stat, s-a majorat de la 12,1% la 31 decembrie 2022 la 13,7% la 31 decembrie 2023. O creștere ușoară s-a semnalat și în cazul instituțiilor de credit cu capital majoritar privat autohton, a căror pondere în totalul activelor nete s-a majorat de la 19,8% la 20,7% în același interval.
În cazul instituțiilor de credit cu capital majoritar străin (inclusiv sucursalele instituțiilor de credit din străinătate) trendul a fost de scădere a ponderii deținute în sistemul bancar local, de la 68,1% la 65,6%, pe fondul unei creșteri mai modeste a activului deținut de acest segment (de 10,4% comparativ cu o creștere de 23,6% în cazul instituțiilor de credit cu capital majoritar românesc).
Modificările intervenite la nivelul instituțiilor de credit s-au reflectat și în cota de piață în funcție de mărimea capitalului. Astfel, ponderea instituțiilor de credit cu capital românesc în totalul capitalului sistemului bancar a crescut de la 39,4% la 31 decembrie 2022 la 41,6% la 31 decembrie 2023, iar a celor cu capital majoritar străin (inclusiv sucursalele instituțiilor de credit străine) a scăzut de la 60,6% la 31 decembrie 2022 la 58,4% la 31 decembrie 2023, se mai arată în Raportul Anual al Băncii Centrale.
