România va rata în 2025 obiectivul de deficit bugetar de 7%, în ciuda pachetului de măsuri fiscale anunțat de Guvern. O analiza UniCredit estimează că deficitul va depăși 8% din PIB, în timp ce inflația se va accelera la 8% până la finalul anului, susținută de majorarea TVA, accizelor și a taxelor pe venituri. Cu toate acestea, dacă reformele promise vor fi aplicate integral în 2026, traiectoria fiscală a țării s-ar putea redresa semnificativ.
Ajustarea fiscală începe târziu
Noul guvern a lansat recent un pachet de consolidare fiscală în două etape: o primă rundă de măsuri aplicabile din august 2025, urmată de o restructurare mai dură a cheltuielilor începând din 2026. Însă în forma sa actuală, impactul bugetar în 2025 este limitat – doar 0,6 puncte procentuale din PIB, potrivit calculelor UniCredit.
„Deși obiectivul de deficit de 7% din PIB pentru 2025 nu va fi atins și un nivel al deficitului peste 8,0% pare mai probabil, considerăm că măsurile fiscale anunțate sunt suficiente pentru a evita o retrogradare și pentru a menține accesul la fondurile UE”, arată raportul băncii.
Inflație accelerată în 2025: de la 5% la 8%
Majorările de taxe pe consum vin cu un preț. Economiștii UniCredit estimează că noile măsuri vor adăuga 3 puncte procentuale la rata inflației în următoarele 12 luni. Și datele BNR publicate astăzi anunță creșterea inflației peste asteptări – AICI.
Astfel, inflația ar putea ajunge la 8% la final de 2025, față de prognoza anterioară de 5%. O eventuală revenire în țintă (2,5-3,5%) este posibilă abia în T4 2026, și doar în lipsa altor șocuri.
„Dacă majorările de TVA și accize sunt inevitabile, ele ar trebui implementate rapid, pentru a evita impactul prelungit asupra prețurilor,” punctează analiza UniCredit.
Primele reduceri ale dobânzii de politică monetară- amânate pentru 2026
Banca Națională nu are spațiu de manevră, arată datele UniCredit. Într-un context fiscal incert și cu inflația reaprinsă, dobânda-cheie nu va fi redusă în 2025, iar costul creditului rămâne ridicat. „În contextul incertitudinilor fiscale persistente și al inflației peste așteptări, este foarte probabil ca primele reduceri ale dobânzii de politică monetară să fie amânate pentru 2026, cu excepția cazului în care economia ar avea o evoluție mult sub potențial”, se arată în raportul UniCredit.
Cum arată tablul complet? ROBOR la 3 luni se va situa în jurul valorii de 6,99%. Injecțiile de lichiditate ale BNR acoperă doar 23% din cererea pieței. Astfel, creditele rămân scumpe, consumul și investițiile sunt afectate.
Una dintre cele mai lente creșteri economice din regiune
O politică fiscală mai strictă reduce atât consumul, cât și investițiile private, iar UniCredit estimează în prezent o creștere economică de doar 1% în 2025 și 1,8% în 2026, una dintre cele mai scăzute din regiunea Europei Centrale și de Est.
UniCredit și-a revizuit în scădere prognoza privind creșterea economică. Astfel, vom avea +1% în 2025, în scădere de la 1,9%. În 2026 creșterea ar putea fi de +1,8% în 2026, tot in scădere față de 2,6% cât estimau economiștii UniCredit anterior.
2026, anul care poate salva traiectoria fiscală
Paradoxal, 2026 – poate aduce speranță. Dacă toate măsurile anunțate sunt aplicate integral, inclusiv:
reformele din sistemul public;
eliminarea unor sporuri și plafonarea indemnizațiilor;
creșterea impozitului pe dividende la 16%;
taxarea suplimentară a proprietății și a transporturilor
Atunci ajustarea bugetară estimată este de 3,75 puncte procentuale din PIB – suficientă pentru a aduce deficitul la aproximativ 4,25% din PIB în 2026. Cu o execuție eficientă și o creștere moderată, România s-ar putea apropia de ținta de sub 3% în 2027, într-un ritm acceptabil pentru Bruxelles și pentru agențiile de rating.
