România se află printre ultimele state din Uniunea Europeană în privința implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atrăgând doar o treime din fondurile disponibile până în prezent. Banca Națională a României trage un semnal de alarmă într-un capitol special din raportul anual pe 2024, avertizând că întârzierile repetate afectează direct bugetul și pot pune în pericol echilibrul fiscal.
Situația actuală, în cifre
România beneficiază de o alocare totală de 28,5 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), însă până la finalul lunii mai 2025 a atras doar 9,44 miliarde euro – echivalentul a 33% din suma totală disponibilă. Dintre acestea, 5,78 miliarde euro au fost granturi, iar 3,66 miliarde euro au fost împrumuturi.
Mai grav este faptul că România are o rată de implementare a țintelor și jaloanelor de doar 13,7%, față de media UE de 31,2%. Doar Bulgaria, Suedia și Ungaria stau mai slab, însă în cazul celor din urmă, Comisia Europeană nu aprobase nicio cerere de plată până la sfârșitul lunii mai.
Semnal de alarmă de la BNR
Banca Națională dedică un întreg subcapitol din Raportul anual 2024 implementării PNRR și posibilelor riscuri generate de întârzierea investițiilor.
„Pentru recuperarea decalajului față de alte economii ale UE este necesar un efort substanțial în ceea ce privește îndeplinirea țintelor și a jaloanelor asumate. Un alt aspect îngrijorător este faptul că România se află încă sub incidența procedurii de deficit excesiv.”, se arată în documentul oficial al BNR.
BNR arată, într-un scenariu ipotetic, că absența PNRR sau suspendarea programului ar avea un impact bugetar negativ imediat. Dacă statul ar trebui să acopere din buget toate proiectele prevăzute în PNRR, deficitul bugetar ar crește cu până la 0,6 puncte procentuale din PIB în 2024.
PNRR: Șansa ratată?
Planul Național de Redresare și Reziliență este considerat un pilon esențial pentru modernizarea infrastructurii, tranziția digitală, reformele din administrație, educație și sistemul fiscal. Însă, pe fondul instabilității politice și a întârzierilor birocratice, România riscă să piardă fonduri sau să le folosească insuficient.
Într-o perioadă în care România este deja sub lupa Comisiei Europene pentru deficitul său excesiv, fondurile din PNRR ar putea fi o ancoră de stabilitate și dezvoltare. Însă, dacă întârzierile persistă, România nu doar că riscă să piardă aproximativ 19 miliarde de euro, ci și să adâncească dezechilibrele bugetare într-un moment critic pentru economia națională.
Într-un an critic pentru stabilitatea economică a țării, mesajul transmis de BNR este unul clar, dar diplomatic: implementarea lentă a PNRR nu mai este doar o problemă administrativă, ci un risc macroeconomic.
Raportul integral AICI
