Desi Romania a inregistrat una dintre cele mai bune rate de crestere economica din regiune, sursele avansului trebuie diversificate pentru a avea un ritm sustenabil, se arata in noul raport macroeconomic CEE Quarterly, elaborat de catre echipa de cercetare a UniCredit Tiriac Bank.
Ratele de crestere accelerate ascund un efect de baza negativ generat de recolta din 2013 precum si socurile pe partea de oferta generate de dezvoltarea unor capacitati noi de productie in sectorul industrial. PIB-ul a inregistrat o crestere de 3,8% an – la – an in T1.2014, insa rata de crestere ajustata sezonier a fost de doar 0,1% trimestru – la – trimestru, fata de 1,2% in T4.2013. Pe partea de cerere, investitiile fixe au constituit cea mai mare piedica, scazand cu 7,8% an – la – an si cu 3,5% trimestru – la – trimestru. Cheltuielile cu utilaje, reprezentand jumatate din investitii, au scazut cu 10,9% trimestru – la – trimestru in T1.2014. Constructiile (40% din investitii) au scazut cu 6,8% an – la – an, fiind incetinite atat de lucrarile de constructii cat si de proiectele de infrastructura, acestea din urma fiind afectate de reducerea cheltuielilor de investitii in bugetul de stat.
Presupunand o recolta buna, cresterea economica este asteptata sa incetineasca la 2,7% an – la – an in 2014, fata de 3,5% in 2013. in 2015, cresterea ar putea accelera la 3% an – la – an, presupunand o mai buna absorbtie a fondurilor europene si o cerere stabila din Germania, sustin specialistii UniCredit Tiriac Bank.
Reducerea deficitului bugetar nu este inca o masura sustenabila. Guvernul a redus investitiile de capital cu aproximativ 2% din PIB pe parcursul ultimelor 12 luni, fata de perioada mai 2011 – aprilie 2012 pentru a atinge tintele de deficit bugetar. Efectul de evictiune a lucrarilor publice apare intr-un moment in care salariile din sectorul public, asigurarile sociale si costul birocratiei au ramas constante ca pondere in PIB. Pe partea de venituri, gradul de colectare a scazut, iar rata de crestere a veniturilor este inferioara cresterii PIB, aceasta din urma fiind accelerata de agricultura (pentru care evaziunea fiscala este ridicata) si de exporturi (ce nu sunt acoperite de taxele indirecte).
Guvernul trebuie sa stimuleze cresterea economica garantand stabilitatea politicii fiscale. in primul rand, autoritatile trebuie sa dezvolte infrastructura si sa simplifice sistemul de taxe. in al doilea rand, guvernul trebuie sa se axeze pe imbunatatirea sistemului de colectare a taxelor si nu pe cresterea lor, asa cum a procedat anul acesta cu cresterea taxei la combustibili si introducerea taxei pe constructii speciale, supranumita taxa pe stalp.
Taxa afecteaza in principal companiile din sectorul energetic si al utilitatilor, sectoare unde se inregistreaza cele mai mari investitii la nivel national.
Mai mult, taxele sectoriale pot afecta potentialul de crestere economica (cum este cazul Ungariei) prin limitarea fondurilor disponibile, reducerea investitiilor si siguranta mediului de afaceri. Acestea distorsioneaza si ingreuneaza sistemul fiscal. in al treilea rand, guvernul trebuie sa reduca contributiile la sistemul de asigurari sociale, fiind pe locul 6 in Uniunea Europeana, si pe locul 3 in randul statelor nou intrate. Doar Ungaria si Republica Ceha, tari cu un nivel mult mai mare de investitii pe cap de locuitor, inregistreaza contributii sociale mai mari.
in al patrulea rand, guvernul trebuie sa imbunatateasca guvernanta corporatista. Schema esuata de introducere a unui management privat pentru companiile de stat ar trebui sa fie urmata de privatizari pentru a reduce pierderile si pentru a crea spatiu fiscal.
in al cincilea rand, parteneriatele public-privat inca nu sunt in stare functionala, desi sunt necesare pentru proiectele de infrastructura. in al saselea rand, guvernul trebuie sa imbunatateasca absorbtia de fonduri europene. Aceasta a crescut cu 7,4pp (1,4mld euro) pana la 33,9% in T1.2014, dar in lunile aprilie si mai nu au fost absorbite decat 84mln euro. Astfel, rata de absorbtie a ramas la 34,3%, cel mai scazut nivel din UE. Rata de absorbtie pentru programul de transport / POS transport a crescut cu 507mld euro in T1.2014, dar a ramas neschimbata ulterior.
Potrivit UniCredit Tiriac Bank, Romania risca sa piarda o buna parte din fondurile alocate pentru perioada 2007 – 2013, datorita planificarii deficitare. De asemenea, Comisia Europeana a respins de mai multe ori programul de absorbtie propus pentru perioada 2014 – 2020, evocand o lipsa de planificare adecvata si un aparat institutional ineficient. in acelasi timp, riscul de politici fiscale populiste in perioada dinaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie a crescut.
Exporturile raman principala sursa de crestere a economiei, desi disparitatile regionale sunt in crestere. Abundenta de forta de munca ieftina ce poate fi instruita rapid continua sa incurajeze investitii in proximitatea oraselor mari din Transilvania, iar exporturile sunt prognozate sa creasca cu 7,5% an – la – an in 2014, dupa ce au inregistrat o crestere de 10,1% an – la – an in T1.2014. Investitiile straine directe au crescut cu 30,1% an – la – an in T1.2014 pana la 583mln. Euro (0,4% din PIB), capitalul si profitul reinvestit reprezentand 514mln euro. insa, cu exceptia uzinelor Ford si furnizorilor acestora, Sud – Vestul si Estul tarii primesc foarte putine investitii straine directe datorita in stitutiilor publice ineficiente si unei calitati mai slabe a fortei de munca.
Balanta de plati continua sa se imbunatateasca, reducand dependenta de investitii de portofoliu si imbunatatind perspectivele pentru leu. Deficitul de cont curent a crescut cu 0,2% din PIB in T1.2014 comparativ cu T1.2013 datorita accelerarii importurilor, dar a fost de doar 0,2% din PIB. Luand in calcul si absorbtia de fonduri europene si investitiile straine directe din T1.2014, balanta primara extinsa a crescut la 3,8% din PIB (valori pentru ultimele 12 luni cumulate), cel mai ridicat nivel inregistrat pana in prezent. Balanta primara extinsa a acoperit in totalitate dezintermedierea din sistemul financiar, aceasta incetinind pana la 2,1% din PIB in martie 2014 (valori pentru ultimele 12 luni cumulate).
Politica monetara a bancii centrale a devenit mai proactiva. BNR continua sa mentina conditiile de lichiditate relaxate in contextul inflatiei reduse. Desi inflatia a scazut peste asteptari pana in prezent, anticipam ca aceasta va creste pana la 3% la finalul anului curent, cu impact negativ asupra dobanzilor pe termen scurt.
”Consideram ca majorari ale ratei de dobanda sunt excluse cel putin pana la inceputul anului 2016. BNR permite, in final, bancilor sa elimine din bilant aproximativ 6 miliarde de lei din credite neperformante complet provizionate. Astfel, rata creditelor neperformante va scadea cu aproximativ 2,5pp de la 22,3% in luna martie 2014. Bancile vor trebui sa creasca nivelul de provizionare pentru a elimina din bilant si alte credite neperformante. Costurile de finantare pe termen scurt pentru lei s-au stabilizat sub rata de politica monetara pe piata interbancara, ceea ce a ajutat scaderea ratelor de dobanda pentru credite si depozite si sustin creditarea in moneda nationala. Creditul in lei a crescut cu 6,1% an – la – an in aprilie 2014 si continua sa accelereze, in timp ce creditele in valuta au scazut (cu – 7,7% an – la – an in aprilie, date ajustate cu evolutia cursului de schimb)”, subliniaza specialistii UniCredit Tiriac Bank.
