Durata medie estimată a vieții profesionale în Uniunea Europeană a ajuns la 37,5 ani în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. România se află însă pe ultimul loc în UE, cu o durată estimată de 32,7 ani, cu aproape cinci ani sub media europeană, arată o analiză realizată de Banca Transilvania pe baza datelor Eurostat.
Diferența față de statele aflate în fruntea clasamentului este și mai mare. În Țările de Jos, durata estimată a vieții profesionale este de 44 de ani, cu 11,3 ani peste nivelul din România. Urmează Suedia, cu 43,4 ani, și Danemarca, cu 42,6 ani.
În total, șapte state membre au o durată estimată a vieții profesionale de cel puțin 40 de ani: Țările de Jos, Suedia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Germania și Finlanda. La polul opus se află România, Italia, cu 33 de ani, și Bulgaria, cu 34,6 ani.
România a rămas aproape pe loc în ultimii zece ani
Datele incluse în analiza publicată pe Blogul BT arată că decalajul dintre România și media europeană s-a dublat în ultimul deceniu. În 2015 durata estimată a vieții profesionale era de 34,9 ani în UE și de 32,8 ani în România, ceea ce însemna o diferență de 2,1 ani. În 2025, media europeană a urcat la 37,5 ani, în timp ce indicatorul pentru România a ajuns la 32,7 ani. Diferența a crescut astfel la 4,8 ani.
Practic, în timp ce durata vieții profesionale a crescut cu 2,6 ani la nivelul UE, în România a scăzut cu 0,1 ani.
Diferențele dintre țări arată în special gradul de participare la piața muncii, intrarea târzie a tinerilor în activitate, retragerea anticipată, participarea redusă a femeilor și numărul mare de persoane inactive.
Analiza BT mai arată că rata de ocupare a absolvenților recenți este de 70,3% în România, față de media europeană de 83%. Aproape unul din trei absolvenți recenți din România nu este, așadar, angajat.
Participarea redusă a femeilor este un alt factor important. Durata estimată a vieții profesionale este de 36 de ani pentru bărbații din România și de numai 29,1 ani pentru femei. Diferența ajunge la 6,9 ani, față de un decalaj mediu european de 4,1 ani.
BT: Creșterea participării la muncă, una dintre marile oportunități ale României
„Diferența României față de media europeană arată o provocare structurală a pieței muncii din țara noastră. Atunci când milioane de persoane rămân în afara activității economice pentru perioade lungi, costul este suportat de întreaga economie, prin creștere economică mai redusă și o presiune mai mare asupra sistemului de pensii. Într-o economie afectată de provocări demografice și deficit de forță de muncă, creșterea participării la piața muncii este una dintre cele mai mari oportunități economice ale României pentru următorii ani”, declară Ioan Nistor, Macroeconomist Șef, Banca Transilvania.
O durată mare a vieții profesionale nu înseamnă neapărat că angajații lucrează mai multe ore în fiecare săptămână. Indicatorul arată că oamenii rămân conectați la piața muncii o perioadă mai lungă, inclusiv prin programe reduse sau flexibile.
În cazul României, poziția din clasament nu arată că persoanele deja angajate muncesc mai puțin, ci că prea mulți oameni intră târziu pe piața muncii, ies devreme sau rămân în afara activității economice pentru perioade lungi.
Cum se calculează durata vieții profesionale
Indicatorul măsoară numărul mediu de ani în care o persoană în vârstă de 15 ani este de așteptat să participe la piața muncii de-a lungul vieții. Sunt incluse atât persoanele ocupate, cât și șomerii care caută activ un loc de muncă.
Indicatorul nu reprezintă numărul anilor lucrați efectiv de un salariat, perioada de cotizare fără întrerupere sau vârsta legală de pensionare. Este o estimare statistică bazată pe speranța de viață și pe ratele de participare la piața muncii.
Mai multe informații despre cauzele poziției ocupate de România, implicațiile pentru sistemul de pensii și schimbările care ar putea afecta generațiile viitoare pot fi consultate în analiza BT.
