Primele 25 de exemplare de vultur sur (Gyps fulvus) au ajuns în România și au fost transferate în voliera de aclimatizare construită în apropierea comunei Rucăr, județul Argeș. Acestea sunt primele păsări dintr-un program pe termen lung de reintroducere, care urmărește formarea unei populații stabile în Masivul Făgăraș.
După 70 de ani de absență, primele 25 de exemplare de vultur sur au ajuns în România prin implicare Fundației Conservation Carpathia, în parteneriat cu ING Bank România
După mai bine de 70 de ani de absență, acest proiect marchează prima inițiativă de reintroducere a vulturului sur în România și un moment istoric pentru conservarea biodiversității din țară. Odată cu sosirea păsărilor începe și implementarea programului dezvoltat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu ING Bank România.
Vulturii au fost aduși din Spania, prin colaborarea cu Vulture Conservation Foundation
Inițiativa este realizată alături de Asociația Grupul Milvus și de un consorțiu local format din comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, împreună cu Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș. Vulturii au fost aduși din Spania, prin colaborarea cu Vulture Conservation Foundation, una dintre cele mai experimentate organizații europene în conservarea și reintroducerea speciilor de vulturi. Păsările aduse în România sunt exemplare tinere, care vor forma nucleul viitoarei populații din Masivul Făgăraș.
Revenirea vulturului sur readuce în natură un „sanitar”, o specie care contribuie la prevenirea bolilor
Specia a dispărut din fauna României la mijlocul secolului trecut, în principal din cauza folosirii momelilor otrăvite pentru combaterea prădătorilor, precum lupii și urșii, vulturii suri devenind adesea victime colaterale. Persecuția directă a contribuit, de asemenea, la declinul populației, păsările fiind vânate și împușcate pe fondul percepției că ar fi dăunătoare. Astăzi, revenirea sa readuce în natură un „sanitar”, o specie care elimină rapid carcasele și contribuie la prevenirea bolilor, într-un peisaj care își recapătă treptat echilibrul. Prin acest demers, România se aliniază eforturilor europene de consolidare a populațiilor de vulturi și completează o verigă lipsă din ecosistemele țării.
Refacerea naturii devine posibilă atunci când există parteneriate solide și angajament pe termen lung
„Revenirea vulturului sur în România nu înseamnă doar readucerea unei specii dispărute de peste 70 de ani, ci întoarcerea unui aliat esențial pentru sănătatea naturii. Este un pas concret în reconstrucția unui peisaj funcțional, în care natura și comunitățile locale coexistă și se susțin reciproc. Această etapă confirmă că refacerea naturii devine posibilă atunci când există parteneriate solide și angajament pe termen lung”, au declarat Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathia.
La rândul său, partenerul strategic al proiectului subliniază importanța acestei inițiative pentru natură și pentru comunitățile locale.
Alexandra Maier, ING: Programul de reintroducere a vulturului sur este unul aparte pentru noi
„Sunt deja 5 ani de când suntem alături în demersurile Conservation Carpathia pentru protejarea biodiversității și a comunităților din munții Făgăraș. Programul de reintroducere a vulturului sur este unul aparte pentru noi, fiind în acord cu ceea ce ING își dorește să construiască prin abordarea sa pentru natură. Ca bancă implicată activ în tranziția către economie verde, până recent am concentrat finanțările și eforturile în tranziția energetică sau economia circulară; initiativa de reintroducere a acestei specii aduce unul dintre acele parteneriate sociale care completează eforturile băncii. Permite naturii să aibă spațiul necesar să se regenereze și să-și recapete ritmurile, așa încât inclusiv comunitățile să aibă șansa de a se dezvolta sănătos și prosper”, afirmă Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România.
Primele zile: verificare medicală și adaptare
Imediat după transport, păsările au fost examinate de medici veterinari specializați pentru a verifica starea lor de sănătate și pentru a confirma că deplasarea nu a provocat leziuni. Fiecare exemplar a fost echipat cu inel ornitologic individual pentru identificare ulterioară, apoi transferat în voliera de aclimatizare.
În următoarele două săptămâni, echipa proiectului va monitoriza atent adaptarea lor la noul mediu, un moment esențial pentru succesul reintroducerii.
Voliera – primul pas către libertate
Voliera este amplasată într-o zonă montană, la aproximativ 1.150 de metri altitudine, în apropierea comunei Rucăr, într-un cadru deschis, cu vizibilitate către stâncării care pot deveni, în timp, potențiale locuri de cuibărire.
Voliera are aproximativ 160 de metri pătrați și o înălțime de 6 metri, fiind realizată din structură metalică, plasă din sârmă și o zonă de protecție din lemn împotriva intemperiilor. Întreaga structură este fixată pe 44 de șuruburi de fundație, care asigură stabilitatea construcției în condiții montane, iar zona este monitorizată video.
Voliera creează un mediu controlat, cu stres redus, în care vulturii se familiarizează cu habitatul înainte de eliberarea în mediul natural. Perioada de aclimatizare este estimată la aproximativ șase luni, timp în care echipa monitorizează atent adaptarea păsărilor, modul de hrănire în grup și competiția pentru accesul la hrană.
Fiecare exemplar va fi monitorizat prin transmițătoare
După eliberare, fiecare exemplar va fi monitorizat prin transmițătoare, pentru a urmări deplasările și procesul de adaptare în mediul natural. Hrănirea se realizează prin deschideri special amenajate, fără contact vizual cu oamenii, pentru a evita asocierea prezenței umane cu sursa de hrană. Resturile de origine animală provin din abatoare și din ferme din regiune, în conformitate cu reglementările sanitar-veterinare.
Proiectul include și o componentă importantă de colaborare cu comunitățile locale. În acest context, Fundația Conservation Carpathia pregătește deschiderea unui nou centru de vizitare dedicat speciilor de vulturi – „Casa Vulturului”, în comuna Valea Mare Pravăț. Acesta va completa rețeaua de centre de informare despre natură din zonă, alături de Casa Castorului din Rucăr și Casa Zimbrului din Lerești, contribuind la dezvoltarea turismului de natură, la creșterea atractivității zonei pentru vizitatorii interesați de natură și biodiversitate și la crearea unor oportunități pentru comunitățile locale.
Vulturul sur: specie dispărută și rol esențial în ecosistem
Vulturii suri adulți se remarcă prin capul alb, aripile late și coada scurtă, au un guler alb de pene la baza gâtului și cioc galben-deschis. Penajul este bej-deschis, iar penele de zbor sunt mai închise la culoare, diferență vizibilă atunci când pasărea planează.
Specia poate atinge o greutate între 6 și 11 kilograme, o lungime a corpului de 93–122 centimetri și o anvergură a aripilor de 2,4 – 2,8 metri. Femela depune un singur ou pe an, iar ambii părinți participă la creșterea puiului.
Vulturul sur este o specie necrofagă și consumă exclusiv animale moarte. Prin acest rol, contribuie la eliminarea rapidă a carcaselor din natură și la prevenirea răspândirii bolilor.
Specia trăiește în peisaje deschise și întinse, de la câmpii până la regiuni montane, și poate fi întâlnită de la nivelul mării până la altitudini de aproximativ 3.000 de metri. Preferă stâncile și versanții abrupți pentru cuibărit, iar în zbor planează la înălțimi mari, folosind curenții de aer cald pentru a se deplasa cu un consum minim de energie.
Prezența sa indică existența unor habitate întinse și a unui ecosistem funcțional. În prezent, exemplare pot fi observate doar accidental deasupra Carpaților sau în zonele de stepă din sud-estul țării, fără populații stabile în România.
Cerul Munților Făgăraș se pregătește să primească din nou o specie care a lipsit din fauna României peste șapte decenii. Prin acest demers, Fundația Conservation Carpathia și partenerii săi fac un pas concret în refacerea naturii și în consolidarea unui model de colaborare între comunități, experți și sectorul privat.
