Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Magda Sandulescu, BCR: Clientii au inteles ca restructurarea creditului presupune un cost suplimentar. Electorata va avea efect redus.
Share
Notification Show More
Latest News
Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale
Stiri de top
Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice
Stiri de top
Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României
Stiri de top
Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc
Stiri de top
Garanti BBVA: educația financiară, cheia pentru decizii inteligente și sigure. Constantin Dobrinescu: ”Dacă înțelegem de mici valoarea banilor și diferența dintre nevoi și dorințe, acestea vor avea un impact pozitiv asupra bugetului de venit si cheltuiala din viata de adult”
Interviuri Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Stiri de top > Magda Sandulescu, BCR: Clientii au inteles ca restructurarea creditului presupune un cost suplimentar. Electorata va avea efect redus.
Stiri de top

Magda Sandulescu, BCR: Clientii au inteles ca restructurarea creditului presupune un cost suplimentar. Electorata va avea efect redus.

Cornel Dinu
Last updated: 30/06/2014 2:15
Cornel Dinu 11 ani ago
Share
SHARE

Electorata a fost introdusa prea tarziu si va avea un efect redus, apreciaza Magda Sandulescu, directorul executiv al retelei de retail BCR, afirmand ca o varianta mai buna ar fi fost ca statul sa deduca fiscal dobanda sau costul total aplicat creditului lunar pentru anumite segmente de clienti.

„Impactul real al schemei nu va fi unul mare, intrucat clientii au inteles ca amanarea unei dobanzi si cresterea perioadei de credit vine cu un cost suplimentar, asadar din efortul de educare se intelege si eficienta instrumentului. Eram adeptii unor masuri simplificate care sa duca la un efect rapid in piata”, a declarat Magda Sandulescu, citata de Mediafax, la Conferintele BCR.

Ea a dat exemplul Marii Britanii si Irlandei, unde guvernele au aplicat o masura de sustinere a celor cu credite bancare pe o perioada de 1-2 ani, in urma unei analize bazate pe structura demografica a platitorilor de taxe si a celor care imprumturi la banci. Astfel, celor cu credite in derulare li s-au putut deduce fiscal cheltuielile cu dobanda din taxele pe care le aveau de platit catre stat.

„Cred ca ne-ar fi ajutat foarte mult un instrument prin care statul ar deduce fiscal cheltuielile cu dobanda sau costurile aplicate lunar unui credit pentru anumite segmente de clienti, in special cei cu venituri reduse. Schema ar trebui aplicata pentru a sustine un comportament pozitiv al clientilor, iar perioada pe care s-ar intinde ar trebui stabilita de stat, care trebuie sa-si faca toate calculele”, a spus Magda Sandulescu.

Directorul BCR spune ca masura Guvernului vine prea tarziu, in conditiile in care bancile au efectuat deja restructurari masive de credite ca urmare a crizei financiare incepute in 2009-2010 si care continua si in prezent.

„In plus, sistemul este foarte complicat, clientul respectiv trebuie sa completeze acele deduceri fiscale in fiecare luna, trebuie sa se duca la angajator lunar. in schimb, orice mecanism simplu, daca e corect aplicat in economie, va avea un efect rapid, cum a fost cazul programului Prima Casa. Acolo au inteles toti clientii cum functioneaza procesul, aici s-ar fi putut aplica doar o deducere”, a explicat Sandulescu.

La randul sau, Consiliul Fiscal a transmis vineri ca schema fiscala aprobata de Guvern nu este atractiva pentru majoritatea debitorilor, avand in vedere ca circa 90% din totalul celor eligibili au intarzieri la plata mai mici de 15 zile.

„Exista sanse rezonabile ca propunerea legislativa sa fie mai putin atractiva in cazul debitorilor care nu inregistreaza intarzieri la plata (circa 90% din totalul debitorilor eligibili au intarzieri la plata mai mici de 15 zile), in conditiile in care acestia nu ar intentiona sa se indatoreze suplimentar si, in acelasi timp, mai atractiva pentru cei care inregistreaza deja intarzieri mai semnificative, dar pana in 90 de zile, dar care reprezinta sub 10% din debitorii eligibili, se arata in opinia Consiliului Fiscal privind restructurarea creditelor.

Organizatia a realizat o analiza pe esantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferenta pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul imprumuturilor pentru persoanele fizice. in aceasta categorie se incadreaza circa 985.000 de debitori, reprezentand 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare si de consum pe segmental de retail.

Luand in calcul un exemplu al valorii ramase de rambursat de catre un client de 26.651 lei, cu o dobanda anuala efectiva (DAE) de 10,2% si o perioada ramasa din contract de 6 ani, clientul plateste in mod normal o rata lunara de 496,2 lei si o dobanda totala de 9.087,37 lei.

In cazul restructurarii cu deducere fiscala, cu reducerea ratei de maxim 35% si prelungirea scadentei cu doi ani, rata lunara va fi de 322,68 lei in primii doi ani si de 448,97 lei in urmatorii 6 ani. in aceasta situatie, clientul va plati o dobanda totala de 13.419 lei, iar economia de la plata impozitului pe venit se situeaza la 1.293 lei, creditul avand un cost anual efectiv de 9,62%. Desi rata lunara si costul anual sunt mai mici, clientul ramburseaza bancii in total mai multi bani decat daca n-ar fi optat pentru restructurare, intrucat perioada pe care se aplica dobanda creste cu doi ani.

Consiliul Fiscal apreciaza ca este greu de estimat cate persoane vor beneficia in realitate de aceasta facilitate, decizia depinzand de capacitatea debitorului de a-si plati datoriile catre banca, dar si de dispozitia bancilor de a aproba restructurarile de credit.

Astfel, impactul bugetar anual calculat pentru anii 2016 si 2017 ar putea fi de maxim 771,73 milioane lei, nivel apropiat de estimarea Ministerului Finantelor, de 725,5 mil. lei pentru 2016 si 757 mil. lei pentru 2017, in scenariul in care toti debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioada de doi ani, iar bancile ar aproba toate cererile de restructurare, situatie putin probabila.

Ca atare, Consiliul apreciaza ca exista o „probabilitate ridicata ca impactul bugetar net sa se situeze in partea inferioara a intervalului, adica mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul in care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru aceasta facilitate sau nicio banca nu ar aproba cererile de restructurare”.

„Aceasta se datoreaza atat caracterului optional al facilitatii in conditiile in care gradul de atractivitate este potential redus pentru acei debitori care nu inregistreaza arierate in serviciul datoriei (90% din cei cu restante sub 90 zile au intarzieri la plata mai mici de 15 zile), cat si potentialului efect de antrenare asupra economiei din perioada de diminuarea ratelor lunare de plata ca urmare a plusului temporar de venit disponibil”, noteaza Consiliul Fiscal.

Guvernul a aprobat joi forma finala a schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, denumita „Electorata”, care se va aplica pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/luna, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunara de plata, de la 50% la 35%.

Potrivit formei finale a ordonantei de urgenta, obtinute de MEDIAFAX, deducerea din venitul lunar impozabil a fost mentinuta la 900 de lei, restructurarile fiind permise pana la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obtine o restructurare a creditelor in conditiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maxima deductibila.

Ordonanta stabileste ca deducerea se acorda lunar, dupa incheierea perioadei de reducere a ratei, incadrabila in perioada 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017 si reprezinta rata din aceasta perioada, dar nu mai mult de 900 lei /luna.

Intrucat bancile si clientii pot aplica astfel de restructurari incepand cu 1 iulie 2014 pana la 31 decembrie 2015, iar perioada in care se acorda deducerea este cuprinsa intre 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017, rezulta ca perioada maxima pentru care un client ar putea beneficia de deducere este de un an si noua luni.

You Might Also Like

Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale

Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice

Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României

Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc

Garanti BBVA: educația financiară, cheia pentru decizii inteligente și sigure. Constantin Dobrinescu: ”Dacă înțelegem de mici valoarea banilor și diferența dintre nevoi și dorințe, acestea vor avea un impact pozitiv asupra bugetului de venit si cheltuiala din viata de adult”

TAGGED: electorata, restructurare credit, BCR, Magda Sandulescu
Cornel Dinu 30/06/2014
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Cornel Dinu
Follow:
Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.
Previous Article BNR a inregistrat anul trecut o pierdere neta de 1,25 miliarde lei
Next Article Cat dureaza realizarea unui transfer bancar?

– Publicitate –

Ad image
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale

2 zile ago

Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice

2 zile ago

Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României

3 zile ago

Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc

3 zile ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?