În stabilirea impreviziunii la procesele privind darea in plata, judecătorii vor ține seama cel mai probabil de criterii obiective, cum ar fi creșterea cursului valutar și a ratei, dar și de criterii subiective, precum creșterea exagerată a gradului de îndatorare, a spus astăzi Marieta Avram , senior partner al firmei de avocatură Stoica și Asociații, în cadrul seminarului „Implicațiile legii dării în plată după decizia CCR. Colocviu aplicat și explicat”, organizat astăzi de Institutul Bancar Român.
„Ce înțelegem prin condițiile impreviziunii? Spațiul trasat de decizia Curții Constituționale este destul de vag. Trebuie să facem diferență între condițiile impreviziunii și criteriile impreviziunii, criteriile pe care le poate lua în calcul judecătorul pentru a stabili dacă este sau nu vorba de impreviziune”, a comentat avocatul.
Judecătorii vor lua în calcul criterii obiective și subiective
Marieta Avram a subliniat că, în doctrina de drept au fost identificate două criterii generale ale impreviziunii: obiective și subiective.
Avocatul a explicat că, atunci când analizează criteriile obiective, judecătorul ar putea lua în calcul de la cât la cât a crescut cursul valutar, dacă este vorba de un credit în valută, și cât de oneroasă a devenit obligația de plată.
Pe de altă parte, este de părere Marieta Avram, trebuie luat în calcul și criteriul subiectiv, și anume gradul de supraîndatorare la care a ajuns clientul. Iată ce spune avocatul: „din decizia Curții reiese însă că, pentru a avea impreviziune, obligația trebuie să fi devenit excesiv de oneroasă, pentru că dacă este doar oneroasă atunci debitorul poate achita”.
În plus, a atras atenția aceasta, în unele contracte există clar prevăzute clauze de risc valutar, ceea ce înseamnă că debitorul și-a asumat acest risc prin contract, de la semnare. Pe de altă parte, chiar dacă nu există această prevedere, trebuie presupus că la momentul încheierii contractului în valută, chiar dacă nu era specificat acest risc, el a fost asumat de debitor.
