O analiză efectuată de UniCredit Bank anticipează o încetinire a creşterii economice la 4,4% în 2017 şi 3,5% în 2018, din cauza scăderii investiţiilor publice, a unei recolte mai slabe decât în 2016 şi a unei politici fiscale mai stricte începând din T4 2017, pentru ca guvernul să poată menţine deficitul sub nivelul de 3% din PIB.
Politica fiscală rămâne cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică şi stabilitatea macroeconomică susţin economiştii de la UniCredit.
Un deficit al contului curent mai mare şi un ritm de creştere alert al salariilor ar putea împinge cursul de schimb EURRON la niveluri mai ridicate, însă inflaţia s-ar putea menţine în intervalul ţintit de Banca Naţională a României în 2017.
Analiştii sustin că urmează o majorare a dobânzii la facilitatea de depozit în a doua jumătate a anului 2017 şi a dobânzii de politică montară în prima jumătate a anului 2018.
Ritmul alert de creştere a economiei stimulat de consum ascunde dezechilibrele fiscaleîn creştere. Situaţia este similară indisciplinei fiscale din deceniul trecut care a atras după sine un program de austeritate strict. Peisajul politic ar putea suferi modificări peste vară, ca urmare a disensiunilor din cadrul Partidului Social Democrat (PSD) aflatla guvernare.
Economia continuă să crească peste potenţial, dar anticipăm o încetinire graduală la 4,4% în 2017 şi 3,5% în 2018.
Majorările salariale puternice vor menţine consumul privat şi comerţul cu amănuntul ca motoare ale creşterii în 2017.
În pofida unei surprize pozitive în T1 2017, când produsul intern brut acrescut cu 5,7% faţă de perioada corespunzătoare din anul anterior,continuăm să antici păm o încetinire a creşterii economicedin cauza lipsei lucrărilorde infrastructură, a investiţiilor productive reduse,a agriculturii şi a impulsului fiscal negativ.
În anii 2017 şi 2018, piaţa imobiliară va fi motorul investiţiilor fixe, cererea pentru toate tipurile de clădiri fiind în creştere.
Între timp, investiţiile publice şi co-finanţarea pentrufondurile UE ar putea atinge cel mai redus nivel de la criza financiară, cele dintâi fiind limitate de cheltuielile cu salariile şi de asistenţă socială.
Mai mult,intrările de fonduri UE s-ar putea situa sub nivelul de 2% din PIB anul acesta din cauza lipsei proiectelor.
Doar 11,4% din fondurile UE disponibile pentru România în cadrul perioadei de programare 2014-2020 au fost alocate, în timp ce intrările din primele cinci luni ale lui 2017 au însumat 0,1% din PIB. În aceeaşi perioadă, rambursările întârziate din cadrul perioadei de programare 2007-13 (fără impact asupra creşterii) au fost 1% din PIB.
Leul s-ar putea deprecia treptat. Valoarea de echilibru a cursului de schimb EUR-RON este în preajma nivelului de 5,00 lei
Dezechilibrele externe în creştere şi aprecierea în termeni reali a leului (măsurată pe baza cursului de schimb efectiv ajustat cu costul unitar al forţei de muncă) ar putea determina deprecierea leului.
Deşi conform estimărilor noastre valoarea de echilibru a cursului de schimb EUR-RON este în preajma nivelului de 5,00 lei, o depreciere accelerată este puţin probabilă. În schimb, intervalul de variaţie a cursului de schimb 2 ar putea urca gradual în trepte de câte 10 bani.
Deși anticipăm în continuare trei majorări ale dobânzii de politică monetară începând din februarie 2018, există riscul ca acestea să se întâmple mai târziu, precizeaaă economişii UniCredit într-o analiază menita sa prefigureze riscurile economice cu care se poate confrunta tara noastra.
În primul rând, BNR ar putea fi nevoită să prefere stabilitatea dobânzilor față de stabilitatea cursului de schimb pe măsură ce ponderea creditelor acordate în lei în totalul creditelor crește spre două treimi. În al doilea rând, BNR ar putea urma tendinţa băncilor din regiune de a amâna normalizarea dobânzilor. În al treilea rând, inflaţia ar putea rămâne în interiorul intervalului ţintit de 1.5- 3.5%, în absenţa unor şocuri puternice asupra preţurilor alimentelor şi/sau ale combustibililor. O accelerare graduală a inflaţiei de bază ar putea fi contrabalansată de preţurile reduse ale importurilor.
BNR a semnalat faptul că va restrânge coridorul de facilitate din jurul dobânzii de politică monetară, cel mai probabil în a doua jumătate a anului 2017, înainte de iniţierea ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară. Astfel, nivelul dobânzii la facilitatea de depozit ar putea atinge 0,75%, fără a afecta semnificativ condiţiile de lichiditate de pe piaţa interbancară.
